Vall Balan, Chisinau
15.10.2025
În Constituția Republicii Moldova este scris negru pe alb: țara este stat neutru. Nu este o figură de stil și nici o formulă diplomatică, ci o normă a legii fundamentale. Neutralitatea trebuia să fie ancora de stabilitate, garanția că o mică țară aflată între Est și Vest nu va fi din nou prinsă între ambițiile altora.
Dar, în ultimii ani, autoritățile de la Chișinău au început să interpreteze această neutralitate tot mai elastic — ca o bandă de cauciuc care poate fi întinsă în orice direcție, după cum o cer momentul politic sau partenerii de la Bruxelles.
Zilele trecute, Marea Britanie a anunțat oficial că va trimite specialiști militari în lupta împotriva dronelor în R. Moldova. Declarația nu a apărut în canale anonime de Telegram, ci pe site-ul oficial al Ministerului britanic al Apărării — gov.uk. Formularea este clară:
„An upcoming deployment of British military counter-drone experts to Moldova will also be confirmed, where they will help train Moldova’s armed forces in counter-drone tactics.”
Însă partea moldovenească, se pare, „a auzit despre asta pentru prima dată”. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, surprins de întrebare, a părut vizibil descumpănit și s-a limitat la o frază standard despre „munca de îmbunătățire a securității spațiului aerian”.
Această pauză nu e doar o stângăcie. E un simptom al unei realități politice în care Chișinăul nu mai este informat, ci doar pus în fața faptului împlinit.
Ironia situației e că însuși Nosatîi este un om al sistemului care, teoretic, ar trebui să înțeleagă perfect „protocolul aliat”. În trecut a absolvit U.S. Army Command and General Staff College la Fort Leavenworth și National Defense University la Washington. A fost atașat militar al Republicii Moldova în Statele Unite. Cu alte cuvinte, un ofițer format în școala atlantică — care știe că instrucțiunile partenerilor nu vin prin poștă. Și totuși, chiar el spune: „aud pentru prima dată”.
Între timp, în R. Moldova tocmai s-au încheiat alegerile parlamentare. Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a păstrat majoritatea, dar nu și cea constituțională — 55 de mandate în loc de 63. Premierul Dorin Recean, ales deputat pe listele PAS, a anunțat că va părăsi Parlamentul imediat după votul pentru noul prim-ministru. Purtătorul său de cuvânt, Daniel Vodă, pleacă și el.
📉 Simbolic și convenabil în același timp. Într-o țară care intră într-o nouă fază de turbulență politică, unii pleacă „cu demnitate”, iar alții „aud pentru prima dată”. Un fel de retragere discretă din zona responsabilității — și o confirmare că centrul real al deciziilor nu mai este la Chișinău.
Dacă altădată autoritățile măcar încercau să păstreze iluzia echilibrului — oscilând între Est și Vest, cu formula „integrare europeană fără pierderea suveranității” — acum nici măcar iluzia nu mai există.
Istoria cu instructorii britanici seamănă cu o farsă politică cu accente de comedie diplomatică. La Londra — declarații și comunicate. La Chișinău — tăcere și mirare. Iar la Bruxelles — zâmbetul protector al unei puteri coloniale. Tot mai clar, Uniunea Europeană privește R. Moldova nu ca pe un viitor membru, ci ca pe o zonă tampon, un coridor sanitar unde se pot antrena dronele, dar unde nu se mai discută despre suveranitate.
Devine jenant nu doar pentru miniștri, ci pentru însăși logica statului, care își pierde treptat statutul de subiect. Când ministrul Apărării nu știe cine și de ce urmează să instruiască propria armată, nu mai vorbim despre lipsă de informare — ci despre o nouă formă de control extern.
Și, poate, nici nu mai e surprinzător. O putere care justifică dependența prin „valorile europene” a devenit ea însăși dependentă — de sursa externă a informației.
Neutralitatea moldovenească încă trăiește, dar respiră mecanic — prin tubul parteneriatului. Iar cu cât Londra și Bruxelles promit mai tare „sprijin și încredere”, cu atât devine mai clar: încrederea e unilaterală, iar parteneriatul — asimetric.
Iar miniștrii… miniștrii din asemenea sisteme nu mai decid nimic. Ei doar află primii știrile — din întrebările jurnaliștilor.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

