Moment de criză bugetară: Franța vizează austeritatea fiscală
Daniel George
19.07.2025
În loc de austeritate în contextul unei recesiuni, Franța și alte state UE afectate de deficit ar trebui să încerce stimulente fiscale ca mijloc de a pune capăt stagnării economice, scrie Sven R. Larson în The European Conservative.
Sven R Larson, doctor în filosofie, a lucrat ca economist pentru grupuri de experți și în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări și cărți academice. Scrierile sale se concentrează asupra statului bunăstării, a modului în care acesta provoacă stagnarea economică și a reformelor necesare pentru a reduce impactul negativ al guvernării macro.
Europa este prinsă într-o stare de stagnare economică având consecințe tangibile și grave pentru europeni în general. Comparativ cu o economie în creștere precum cea americană, stagnarea economică din Europa înseamnă mai puține locuri de muncă pentru șomeri, mai puține oportunități de carieră pentru cei norocoși care au locuri de muncă și mai puține oportunități de afaceri profitabile pentru antreprenori și investitori.
Stagnarea și-a croit drum până în instituțiile politice ale Europei, până la punctul în care subminează însăși stabilitatea politică a continentului. Prim-miniștrii nu se mai pot baza pe participarea la un singur ciclu electoral fără a fi înlăturați. În ultimul an, am văzut guverne din Germania, Olanda, Belgia și Franța care nu au reușit să se formeze – sau chiar au demisionat – parțial sau în totalitate ca o consecință a stagnării economice.
Legătura dintre un PIB stagnant și instabilitatea politică este brutal de simplă: deficitele bugetare. În multe țări, capacitatea unui guvern de a obține sprijin parlamentar pentru propria continuare depinde de capacitatea sa de a prezenta un buget. Bugetul, la rândul său, se confruntă cu un test decisiv sub forma unui echilibru între venituri și cheltuieli.
Pălăria fiscală a premierului Bayrou
În Franța, prim-ministrul Bayrou și-a lansat pălăria fiscală.
„Planul de austeritate de 40 de miliarde de euro pentru 2026, pe care prim-ministrul francez François Bayrou îl va dezvălui marți, se așteaptă să fie respins de toate partidele de opoziție. Acest lucru ar putea duce la căderea guvernului atunci când parlamentul va vota propunerea în toamnă”, informa Euractiv, la data de 14 iulie.
Planul nu este un buget guvernamental complet, ci mai degrabă o schemă pentru schimbări de politică fiscală de reducere a deficitului. Acesta este motivul pentru care Euractiv adaugă termenul „austeritate” în descrierea pachetului. Austeritatea fiscală înseamnă că un guvern, atunci când își elaborează bugetul, utilizează creșteri de impozite sau reduceri de cheltuieli, sau o combinație a ambelor, în mod explicit pentru a reduce deficitul bugetar.
După cum relatează Euractiv, prim-ministrul Bayrou dorește să evite „creșterile de impozite fără discernământ” în pachetul de austeritate. Prin urmare, planul va plasa în cea mai mare parte, dacă nu în întregime, povara reducerii deficitului pe partea de cheltuieli a bugetului.
Indiferent de echilibrul pe care planul de austeritate îl va atinge în cele din urmă între creșterile de impozite și reducerile de cheltuieli, acesta va avea consecințe negative pentru economia franceză. Creșterile de impozite ar fi dezastruoase: guvernul francez preia deja 54% din economie din impozite. Taxe suplimentare asupra sectorului privat ar arunca Franța într-o criză economică profundă și periculoasă din punct de vedere social.
Prim-ministrul Bayrou trebuie să știe că reducerile de cheltuieli nu sunt nici pe departe inofensive pentru economie. Atunci când guvernul cheltuiește aproape 58% din economie, orice reducere semnificativă va avea inevitabil un impact negativ asupra unor sectoare mari ale economiei. Aceasta înseamnă: reducerea beneficiilor pentru gospodării reduce veniturile gospodăriilor, ceea ce duce la cheltuieli de consum mai mici; reducerea subvențiilor pentru întreprinderi – în special pentru cele mai mici, care pot intra în colpas.
Astfel, vor circula mai puțini bani în economie, ceea ce va duce la o creștere a șomajului. Efectul va fi același chiar dacă reducerile bugetare sunt direcționate către agențiile guvernamentale obișnuite, de exemplu, în domeniul sănătății, educației sau aplicării legii. Angajații guvernamentali își vor pierde locurile de muncă, dar publicul larg va fi, de asemenea, împovărat de consecințele deteriorării serviciilor guvernamentale.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
