UE se află în declin terminal. De ce ar reintra Marea Britanie?
Daniel George
22.05.2026
Wes Streeting consideră că a fost o „greșeală catastrofală” ca Marea Britanie să părăsească UE. Dacă va deveni prim-ministru, Streeting se va reîntoarce în bloc, la fel cum se pare că va face și Andy Burnham, care are și el intenții pentru postul lui Keir Starmer? Aceasta este tema analizată de Gavin Mortimer în The Spectator.
Gavin Mortimer este un autor britanic care trăiește în Burgundia după mulți ani petrecuți la Paris. El scrie despre politica franceză, terorism și sport.
Lisa Nandy, secretarul pentru Cultură, a descris dorința lui Streeting (fost ministru al sănătății) – de a se întoarce în UE – ca fiind „ciudată”. Este, dar nu din motivele pe care le-a menționat. Nandy a fost împotriva Brexitului de la început, dar consideră că este inutil să „redeschidem disputele circulare în care am ajuns ca țară”. Întrebarea pe care niciun membru al Brexituluinu are onestitatea să o pună este: de ce să ne reîntoarcem la o organizație care se află în „agonie”?
Acesta a fost cuvântul folosit în septembrie 2024 de Mario Draghi într-un raport devastator despre declinul economic al UE. Europa, a spus Draghi, are nevoie de investiții anuale suplimentare de cel puțin 750 de miliarde de euro (650 de miliarde de lire sterline) – aproximativ 5% din produsul intern brut al UE – dacă dorește să rămână competitivă față de SUA și China. Această investiție nu a fost vizibilă, iar în august anul trecut, Draghi – fostul șef al Băncii Centrale Europene – a declarat că UE nu mai poate suporta iluzii de grandoare:
Ani de zile, Uniunea Europeană a crezut că dimensiunea sa economică, respectiv 450 de milioane de consumatori, aducea cu sine putere geopolitică și influență în relațiile comerciale internaționale. Acest an va fi amintit ca anul în care această iluzie s-a evaporat.
Este greu să-l contrazici pe Draghi. Uită-te doar la modul umilitor în care UE a fost marginalizată în timpul negocierilor privind conflictele din Ucraina, Gaza și Iran.
Disensiuni între statele membre
Cele 27 de state membre ale UE nici măcar nu se pot pune de acord între ele. Dacă nu se ceartă despre cum să răspundă cel mai bine evenimentelor globale, atunci se ceartă pe termenii și condițiile următorului buget pe șapte ani. Chiar și Euronews – Pravda de la Bruxelles – a recunoscut într-un raport săptămâna trecută că discuțiile bugetare ale UE, în valoare de 2 trilioane de euro (1,7 trilioane de lire sterline), „riscă să devină urâte și amânate”.
Parlamentul UE dorește o creștere cu 200 de miliarde de euro (174 de miliarde de lire sterline) a bugetului blocului comunitar din 2028 până în 2034, dar membrii nordici se opun acestei măsuri. Germania și Olanda, care se mândresc cu „frugalitatea” lor, sunt sătui de risipa țărilor din sud. Un raport recent a prezis că, până la sfârșitul acestui an, Italia va depăși Grecia ca fiind cea mai îndatorată țară din zona euro; datoria sa va ajunge la 138,6% din produsul intern brut, superioară celor 137% ale Greciei și 118% ale Franței.
Franța, însă, ar putea în curând să conteste Italia. Săptămâna trecută s-a dezvăluit că șomajul în Franța a depășit pragul de 8% pentru prima dată din 2021; adăugați la această cifră cele 70.000 de întreprinderi care au dat faliment anul trecut și se înțelege de ce cresc temerile la Paris că țara se află în pragul unei recesiuni lungi și profunde.
Germania – a cărei datorie publică în PIB este de 64% – s-a săturat. „Vom stabili noi priorități. Va trebui să reducem și cheltuielile din bugetul european în alte domenii”, a declarat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Această poziție a fost susținută de Olanda, care a spus că este „inacceptabil” ca contribuabilii olandezi să contribuie mai mult la vistieria UE pentru a salva sudul indisciplinat.
Dezacorduri pe buget
Negocierile vor continua pentru tot restul anului, iar Irlanda – care deține președinția rotativă a UE din iulie până în decembrie – va trebui să supravegheze un acord. „Va trebui să existe un compromis. Unii cred că bugetul este prea mare așa cum este. Alții cred că nu este suficient de mare”, a recunoscut prim-ministrul Michael Martin.
Același lucru se poate spune și despre numărul de migranți care sosesc legal și ilegal în Europa. Guvernul socialist al Spaniei a regularizat luna trecută o jumătate de milion de migranți fără acte. „Este datoria noastră să devenim societatea primitoare și tolerantă pe care propriile noastre rude ar fi sperat să o găsească de cealaltă parte a granițelor noastre”, a declarat prim-ministrul Pedro Sanchez. El este ferm convins că Occidentul are nevoie de mult mai mulți migranți.
Conform sondajelor periodice, majoritatea europenilor nu cred asta. Dreapta franceză a reacționat cu furie la decizia Spaniei, iar Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale, a descris țara drept „poarta de acces către un flux de migranți în Europa”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
