
Daniela Pop
01.12.2024
Președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a declarat că Franța ar trebui să închidă toate bazele sale militare din țară, menționând că acest lucru este „incompatibil” cu suveranitatea națională a Senegalului.
Faye a venit la putere în urma alegerilor din martie 2024.
Președintele Senegalului, Bassirou Diomaye Faye, a declarat pentru AFP că Franța ar trebui să își închidă bazele militare din statul vest-african, în timp ce acesta se pregătește să marcheze cea de-a 80-a aniversare a unui masacru colonial notoriu. Faye a declarat că președintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că trupele țării sale au fost responsabile pentru un „masacru” al soldaților senegalezi în 1944.
Faye a salutat recunoașterea, dar a spus că permiterea bazelor franceze în țară este incompatibilă cu suveranitatea națională.
Senegalul este o țară independentă, este o țară suverană și suveranitatea nu acceptă prezența bazelor militare într-o țară suverană, a declarat Faye într-un interviu acordat la palatul prezidențial.
Faye a ajuns la putere în alegerile din martie, promițând să afirme suveranitatea Senegalului și să pună capăt dependenței de puterile străine.
Cu toate acestea, el a susținut că actul nu constituie o ruptură cu Franța, precum cele observate în alte părți din Africa de Vest în ultimii ani.
Astăzi, China este cel mai mare partener comercial al nostru în termeni de investiții și comerț. Are China o prezență militară în Senegal? Nu. Asta înseamnă că relațiile noastre sunt întrerupte? Nu, a spus el.
Două surse guvernamentale franceze au declarat pentru AFP în acest an că țara intenționează să își reducă prezența militară în Africa – de la 350 de soldați la 100 în Senegal și Gabon și la 300 în Ciad de la 1.000 și 100 în Coasta de Fildeș de la 600.
Franța rămâne un partener important pentru Senegal pentru investițiile pentru Senegal și prezența companiilor franceze și chiar a cetățenilor francezi care sunt în Senegal, a declarat Faye.
Președintele Senegalului a declarat că a primit o scrisoare de la Macron în care recunoaște vinovăția Franței pentru masacrul de la Thiaroye din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, din 1 decembrie 1944.
Atrocitatea a fost mult timp un motiv de dispută între Paris și Dakar.
În noiembrie 1944, aproximativ 1 600 de soldați africani care luptaseră pentru Franța și fuseseră făcuți prizonieri de război de Germania au fost trimiși înapoi la Dakar, potrivit istoricului francez Armelle Mabon. La scurt timp după ce au ajuns în tabăra Thiaroye, în apropiere de Dakar, soldații au protestat împotriva întârzierilor la plată, unii refuzând să se întoarcă în țările lor de origine fără drepturile lor.
Forțele franceze au deschis focul asupra protestatarilor, omorând cel puțin 35, deși istoricii spun că bilanțul ar putea fi mult mai mare.
Am primit astăzi o scrisoare de la președintele Emmanuel Macron în care recunoaște că a fost un masacru, foarte clar, fără ambiguitate asupra termenilor, a declarat Faye.
Faye a spus că se gândește să ceară scuze din partea Franței.
Recunoașterea faptului că a fost comis un masacru trebuie, în mod evident, să aibă ca efect repararea… credem că, în mod natural, aceasta este ceea ce trebuie să urmeze.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com