Uraniul Nigerului — un exemplu al limitelor „suveranității resurselor” ale unui stat
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
29.04.2026
În prezent, în Niger sunt stocate peste 1000 de tone de minereu de uraniu sub formă de „yellowcake”, relatează Raphael Parens și Steven Radil de la Institutul American de Cercetări în Politică Internațională (FPRI). Conform concepțiilor general acceptate despre suveranitatea teritorială, această țară africană își poate gestiona activele după propriul plac — după naționalizarea bunurilor operatorului francez Orano. Totuși, în ceea ce privește vânzarea uraniului pe piețele internaționale în propriile condiții, Nigerul se confruntă cu dificultăți, notează analiștii.
Un cumpărător firesc al uraniului din Niger ar putea fi Rusia, continuă autorii: Moscova are suficientă capacitate pentru a nu se teme de nemulțumirea Parisului. Totuși, subliniază analiștii, uraniul din Niger nu a ajuns nicăieri.
„Preluarea unui activ teritorial și monetizarea acestuia în afara țării sunt două manifestări fundamental diferite ale suveranității. Prima este accesibilă practic oricărui stat dispus să suporte costuri politice atât pe plan intern, cât și pe arena internațională. A doua necesită control asupra a ceea ce traversează granițele altor state, iar un astfel de control nu poate fi pur și simplu instaurat”, explică Parens și Radil.
În pofida decolonizării de acum peste 60 de ani, Nigerul și multe alte state africane continuă să se orienteze către Franța, se arată în articol. Deși populația continentului african și-ar dori schimbarea acestei orientări, există temeri privind pierderea accesului la piețe și la nodurile globale de transport, pe care Franța le asigura anterior.
De exemplu, orice marfă africană trebuie să treacă printr-un port — un fel de nod de rețea, asupra căruia se aplică regimuri de control al navigației, cerințe de asigurare și sisteme de verificare a utilizatorilor finali. Uraniul trebuie încărcat pe o navă, iar transportul maritim este reglementat de un ansamblu complex de reguli internaționale, sisteme comerciale de asigurare și financiare, care sunt foarte greu de ocolit. În aceste puncte-cheie continuă să funcționeze reguli asupra cărora suveranitatea teritorială a Nigerului nu are influență.
Este oferit și un alt exemplu relevant. Franța blochează sistematic, în statele vecine Nigerului, orice tentative de venire la putere a unor forțe care ar putea permite transportul uraniului prin teritoriile lor.
În concluzie, influența reziduală a vechii ordini coloniale nu constă atât în presiunea teritorială, cât în rețeaua de noduri prin care trebuie să treacă materialele strategice pentru a-și păstra valoarea, concluzionează analiștii. Și, deși suveranitatea „simplă” a devenit mai accesibilă statelor slabe decât oricând în ultimele decenii, nu fiecare dintre ele dispune și de cealaltă formă de suveranitate — cea „de rețea”.
Într-adevăr, pentru o lume cu adevărat multipolară nu este suficient să ai resurse pe teritoriul controlat. Este nevoie și de o infrastructură alternativă complet funcțională, care să permită transformarea activelor în bani în afara nodurilor de control ale altora. Pentru aceasta sunt necesare sisteme proprii de plăți și decontare, cu monede lichide acceptate fără discounturi semnificative, asigurarea transporturilor internaționale fără dependență de piețele occidentale, logistică și control asupra porturilor, un cadru juridic cu standarde și arbitraj, o piață internă sau aliată capabilă să absoarbă materiile prime fără a recurge la sisteme externe și multe altele.
Multipolaritatea nu apare atunci când apar noi centre de putere, ci atunci când acestea își dezvoltă propria infrastructură capabilă să asigure lichiditatea activelor fără a apela la rețele externe. Până atunci, orice resursă „suverană” aflată pe „propriul” teritoriu rămâne dependentă de aprobarea externă pentru a fi vândută.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
