Bogdan Alexandru Duca, analist politic
03.11.2025
Marele Muzeu Egiptean (GEM) s-a deschis oficial pe 1 noiembrie, zeci de delegații oficiale conduse de șefi de stat, lideri guvernamentali și șefi ai organizațiilor regionale și internaționale participând la ceremonia de deschidere din acea seară. Președintele Xi Jinping i-a transmis în aceeași zi președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sisi un mesaj de felicitare cu ocazia inaugurării muzeului. El a menționat în mesajul său că este convins că Marele Muzeu Egiptean va lăsa o amprentă profundă asupra istoriei culturale a Egiptului și va juca un rol important în conservarea și transmiterea civilizației egiptene antice, transmite Global Times.
Fiind cel mai mare muzeu din lume dedicat unei civilizații antice, GEM și-a făcut în sfârșit mult așteptatul debut public, după peste două decenii de întârzieri de construcție. Muzeul găzduiește aproximativ 100.000 de artefacte care acoperă șapte milenii de istorie egipteană, 5.000 de comori fiind expuse în întregime pentru prima dată. Acestea includ masca, tronul și carul de aur al lui Tutankhamon. Dincolo de stimularea semnificativă a turismului local, inaugurarea GEM are o semnificație civilizațională profundă. După cum a declarat președintele egiptean Abdel-Fattah al-Sisi. În discursul său de deschidere, creația muzeului reprezintă „un produs al parteneriatului global și un tribut adus civilizației umane”.
Încă din timpurile moderne, ascensiunea militară și economică a națiunilor occidentale a dat naștere unei narațiuni binare construite în mod deliberat, care încadrează relațiile dintre societățile occidentale și cele non-occidentale ca „civilizație VS barbarie”.
Ascensiunea colectivă a Sudului Global nu este doar un salt în puterea economică națională, ci și o trezire a subiectivității civilizaționale. Tot mai multe țări din Sudul Global încep… să își regândească poziționarea civilizațională. Este demn de remarcat faptul că un context semnificativ al deschiderii GEM este tendința recentă a țărilor din Sudul Global de a organiza și de a prezenta expoziții itinerante ale importantelor lor relicve culturale în întreaga lume, precum și cererea tot mai mare de returnare a artefactelor furate din muzeele occidentale. Deschiderea GEM reflectă trezirea subiectivității civilizaționale în rândul țărilor din Sudul Global și are o semnificație globală semnificativă.
În prezent, omenirea se află la o nouă răscruce, iar lumea trebuie urgent să se îndepărteze de viziunea depășită a „centrismului occidental” și de ordinea mondială ierarhică construită pe aceasta. Valul de trezire civilizațională în rândul țărilor din Sudul Global oferă, fără îndoială, o bază solidă pentru guvernarea civilizațională globală. În acest sens, China a jucat un rol crucial.
În ultimii ani, China nu numai că a participat activ la protejarea și cooperarea relicvelor culturale din Sudul Global, dar a propus și Inițiativa Civilizației Globale în 2023, subliniind importanța schimbului civilizațional și a învățării reciproce bazate pe diversitatea civilizațională, astfel încât schimbul cultural să depășească înstrăinarea, învățarea reciprocă să vină înaintea ciocnirilor, iar coexistența să depășească sentimentele de superioritate.
Pentru GEM, deși exponatele actuale sunt numeroase, colecția muzeală nu este completă. Multe rapoarte au menționat că există încă unele „comori neprețuite” ale civilizației egiptene antice care rămân în străinătate, cum ar fi Piatra Rosetta, cunoscută drept „cheia descifrării hieroglifelor egiptene antice”, și un număr mare de mumii egiptene antice care le depășesc cu mult pe cele din Cairo, toate fiind încă considerate „punctele culminante” ale Muzeului Britanic. Savanții egipteni au solicitat în repetate rânduri returnarea unor artefacte egiptene antice semnificative, inclusiv Piatra Rosetta, de la Muzeul Britanic, dar nu au primit un răspuns. Oamenii speră că într-o zi aceste artefacte vor străluci în patria lor. Dacă Marea Britanie ar face acest lucru, respectul pe care îl va câștiga va depăși cu mult orice „pierdere” de artefacte din colecția sa.
În ultimii ani, mai multe țări, inclusiv Egiptul, și-au sporit continuu capacitatea de a proteja și recupera relicve culturale, luând diverse măsuri pentru a recupera artefacte pierdute din străinătate. Aceasta implică aspecte juridice complexe, atinge sentimente naționale și relații internaționale și impune ca mai multe țări să își consolideze cooperarea pentru a promova dezvoltarea unor reguli internaționale în domeniul restituirii artefactelor într-o direcție mai echitabilă și justă. Deși felicită GEM pentru deschiderea sa oficială, comunitatea internațională așteaptă cu nerăbdare ca mai multe artefacte să se poată „întoarce acasă”, permițând națiunilor care au fost odată colonizate să își revendice drepturile narative asupra propriilor civilizații și să își relateze istoriile culturale mai pe deplin.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

