Cu ambiții, dar fără bani suficienți: cum arată industria de apărare a Europei
Daniel George
20.03.2025
Dezangajarea militară a SUA în Europa ar trebui să împingă membrii UE să coopereze în domeniul apărării. Problema vă fi pusa în reuniunea Consiliului European. Dar există încă multe obstacole în calea acestei noi cooperări, transmite RFI.fr.
Noua politică americană inițiată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă schimba deja cărțile, soldurile și alianțele istorice moștenite din cel de-al Doilea Război Mondial. Europa, confruntată cu abandonarea americanilor, își dă seama de marea să slăbiciune militară. Numai Statele Unite reprezintă peste 70% din cheltuielile de apărare ale țărilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
„Europenii au cheltuit până la ultimul euro din beneficiile păcii”, notează amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformarea NATO. În situație de urgență, țările europene vizează autonomie. Și pentru a realiza acest lucru, ei trebuie să revizuiască bugetele apărării.
În cazul Franței, bugetul militar anual era de așteptat să crească de la 50 de miliarde de euro în 2025 la 67 de miliarde de euro în 2030. Amenințarea rusă obligă Parisul să accelereze. Ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, propune acum un buget de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Prin urmare, Statul Major francez și-a revizuit exemplarul. Armata trebuie completată cu 10 regimente, sau puțîn peste 10.000 de oameni. Marina are nevoie de trei fregate de prim rang pentru a-și mări flota la 18 nave de acest tip. De asemenea, sunt necesare treizeci de avioane Rafale suplimentare: 10 pentru portavionul Charles-de-Gaulle și 20 pentru Forțele Aeriene. Factura totală: câteva zeci de miliarde de euro. „La Bercy, la Ministerul de Finanțe, sunt în PLS (poziția de siguranță laterală)”, șoptește un ofițer de rang înalt.
Europa nu vrea să fie „ultima la război”, după cum explică Bertrand Rondepierre, directorul agenției ministeriale franceze pentru apărare AI (Amiad), creată în 2024. „Suntem într-adevăr într-o etapa de schimbare cu o producție în masă de drone low-cost, față de echipamente mari, foarte scumpe. Este o schimbare care trebuie luată în considerare și monitorizată”, insistă Rondepierre.
Start-up-ul francez Helsing a dezvoltat HX-2, un nou tip de dronă de atac capabilă să distrugă cu precizie ținte de artilerie sau chiar vehicule blindate în timp ce rezistă la bruiaj inamic. Compania, ne spune fondatorul ei, Antoine de Braquilanges, a răspuns apelului generalului ucrainean Valeri Zaloujny de a obține o inovație tehnologică de la companiile din sectorul civil. „Helsing a anunțat o serie de parteneriate pentru a oferi ucrainenilor această masă low-cost, dar care este sporită cu AI și care, prin urmare, este făcută puțîn mai inteligentă”, a explicat Antoine de Braquilanges.
AI remodelează arta războiului și se impune că un aliat indispensabil în fața potopului de informații de care dispun armatele. AI oferă mai multă viteză, dar asta nu este tot, spune Marc de Fritsch, directorul MASA, lider mondial în software-ul de formare a personalului. „Accelerarea procesului decizional este, în opinia mea, cea mai mare provocare”, a arătat Marc de Fritsch.
Soluțiile există, trebuie doar implementate. Prin urmare, companiile de AI din domeniul apărării pledează pentru crearea unui „Airbus”, subiect care a fost în centrul summitului de la Paris din ianuarie. „Cum ajungem la scară industrială? Cum să faci asta la scară europeană? Credem că avem soluții, dar totul se reduce la politica industrială”, a subliniat Antoine de Braquilanges.
F35, simbol al noilor ezitări ale Europei
Ultimul raport Sipri reamintește dependența accentuată a Europei de echipamentele militare americane, iar F35 este simbolul acestui paradox. Conceput ca un avion stealth de a cincea generație, ultraperfecționat și scump, acesta a devenit nava amiral a achizițiilor americane. Cu toate acestea, în ciuda absenței unui „kill switch” pentru dezactivarea de la distanță, există preocupări legitime cu privire la autonomia reală a aeronavei – Washingtonul poate monitoriza în permanență performanțele și utilizarea aeronavei.
Acest control discret, dar omniprezent, provoacă o dezbatere animată în țările europene, care au comandat mai mult de 500 de unități. Și valul pare să se schimbe. Portugalia caută acum alternative pentru a-și înlocui flota de F16, în timp ce Germania, Elveția și Grecia își exprimă rezervele, capitala elenă temându-se de o închidere la distanță în caz de escaladare cu Turcia. Totuși, nu toate capitalele au aceleași îngrijorări: Parisul, de exemplu, nu va fi infidel Rafale-ului său.
Dacă europenilor le lipsesc armele, le lipsesc și instrumentele electromagnetice și satelitare de care au nevoie pentru a fi autonomi pe câmpul de luptă față de Statele Unite. Acest lucru este valabil în special pentru radare, utilizate, de exemplu, pentru a detecta rachetele nou lansate și traiectoria lor, dar și pentru sateliți. În funcție de tipul lor, aceștia din urmă sunt utilizați pentru poziționare (datorită sistemelor GPS sau Galileo), observare (mișcarea trupelor, starea în timp real a unui anumit teren etc.), comunicații între militari și ghidarea dronelor, avioanelor și vehiculelor pe teren, scrie RFI.
Simbol al inferiorității numerice a Europei în acest domeniu, la 6 martie, racheta Ariane 6 a pus pe orbită satelitul militar de spionaj CSO-3 al Franței, cu o întârziere de peste trei ani. Țările de pe continent dispun de aproximativ patruzeci de sateliți militari, față de peste 200 pentru Statele Unite. Pe lângă sateliții cu destinație strict militară, europenii doresc să își reducă dependența de alți sateliți, destinați inițial utilizării civile: cei de la Starlink. Sistemul de acces la internet al SpaceX „ este coloana vertebrală a armatei ucrainene. Întreaga lor linie de front ar cădea dacă l-aș dezactiva ”, a avertizat șeful său, Elon Musk, pe 9 martie.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
