Înapoi la rigoare: Ministrul francez al Educației, criticat pentru impunerea ortografiei și gramaticii la examene
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
21.05.2026
Ministrul francez al educației, Édouard Geffray, a făcut furori în urma unei declarații senzaționale: punând capăt deceniilor de neglijență în acest domeniu, el a anunțat că ortografia, gramatica și sintaxa vor fi de acum înainte luate pe deplin în considerare la corectarea lucrărilor pentru examenele din anul terminal, Brevet și Bacalaureat, susținute de toți tinerii francezi cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani – începând cu iunie 2026.
Deși e de salutat această schimbare de direcție, care pune stăpânirea corectă a limbii în centrul învățării, măsura nu este ușor de implementat și a stârnit valuri de indignare în rândul elevilor, profesorilor și părinților acestora, atrage atenția un articol publicat de The European Conservative.
Ani de zile, Franța a tolerat tot felul de lucruri în lucrările de examen ale tinerilor elevi de liceu. Ortografia era odată considerată sacră – în franceză nu se vorbește despre greșeli de ortografie, ci despre „fautes”, ceea ce înseamnă defecte, semnalând că ar exista ceva profund imoral în măcelărirea limbii lui Molière și Hugo. Însă acest criteriu a fost treptat devalorizat ca și criteriu de evaluare a standardelor elevilor, sub influența unor mode educaționale influențate de marxism sau importate din Statele Unite, care susțineau că ortografia nu era esențială pentru a te face înțeles și că putea fi chiar un „indicator de clasă” predispus la crearea unor inegalități nedrepte între elevi.
Drept urmare, profesorilor care corectau examenele li s-au dat instrucțiuni explicite și oficiale de a nu penaliza elevii pentru ortografie (sau gramatică sau sintaxă) deficitară, până la punctul de a ajunge la anumite absurdități: un rezumat scris într-un pidgin improbabil, dar care conținea „idei bune”, putea ajunge la o notă medie. Această eră s-a încheiat, a anunțat Geffray, deoarece puțin peste 850.000 de elevi de liceu și 700.000 de elevi de clasa a șasea se pregătesc să susțină examenele în mai și iunie. „Orice lucrare care nu îndeplinește standardul necesar în ceea ce privește ortografia, sintaxa și gramatica nu poate primi o notă de trecere la bacalaureat”, a explicat ministrul. O „declarație de bun simț”, având în vedere că bacalaureatul este prima calificare care marchează intrarea în învățământul superior.
Profesorilor li se va acorda totuși o oarecare discreție și li se va cere să noteze „cu discernământ”. Fiind obișnuiți ani de zile să își coboare standardele prin comitete mixte de notare și armonizare, vor urma ei instrucțiunile superiorilor lor? Nimic nu este mai puțin sigur. Pentru sindicatele profesorilor, mereu prompte să ceară mai multe fonduri, dar în mod notabil tăcute când vine vorba de cerința de a transmite cunoștințe, acesta este doar un „exercițiu de relații publice” căruia îi vor respecta superficial.
În rândul elevilor, îngrijorarea este mai palpabilă și, trebuie spus, nu fără motiv. Decizia ministrului dă impresia că regulile jocului se schimbă în mijlocul meciului; prin urmare, există o anumită panică în rândul celor care s-au obișnuit să considere pluralul „s” sau utilizarea accentelor ca o tradiție folclorică fermecătoare, dar pe cale de dispariție.
Mai fundamental, introducerea „toleranței zero” pentru ortografie este un lucru frumos și demn, dar decizia de a o aplica la sfârșitul programei școlare vine puțin prea târziu. Elevii de astăzi vor fi trași la răspundere pentru că nu știu ce am refuzat să-i învățăm ieri. Toleranța zero ar fi trebuit aplicată cu mult timp în urmă, de la o vârstă fragedă și nu ca prin magie la sfârșitul anilor de școală. Standardele de ortografie au scăzut vertiginos în ultimii patruzeci de ani, așa cum arată numeroase sondaje. În ceea ce privește ortografia, numărul mediu de erori la dictare a crescut de la 11 în 1987 la 19 în 2021. 75% dintre elevi în 2021 nu ating media din 1987 la dictare, iar 28% fac mai mult de 25 de erori, comparativ cu 7% în 1987.
Dacă ministrul dorește rezultate, va trebui să se ocupe de revizuirea întregii programe școlare franceze pe parcursul mai multor ani; nu este sigur că este pregătit să se angajeze într-un astfel de proiect acum, având în vedere provocările ideologice implicate.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
