Iranul a folosit o singură dronă pentru a alimenta tensiunile dintre două țări europene
Ștefan Ion
24.05.2026
Atacul dronei iraniene asupra bazei Akrotiri din Cipru a readus în discuție problema prezenței obiectivelor militare britanice în statul insular, scrie El País. Conducerea cipriotă este hotărâtă: acordul cu Marea Britanie trebuie revizuit.
Drona iraniană de atac care a lovit baza militară britanică Akrotiri în martie a provocat pagube minore pistei de decolare și unui hangar. Totuși, consecințele potențiale se pot dovedi mult mai grave. Acest atac a reaprins în societate dezbaterea abia stinsă despre prezența Marii Britanii în Cipru. Insula este numită avanpostul sud-estic al Uniunii Europene, iar problema sensibilă a bazelor militare a rămas nerezolvată încă din momentul proclamării independenței fostei colonii britanice.
În primele zile după atacul organizat de Iran de pe teritoriul Libanului, avioanele de vânătoare britanice și grecești au doborât împreună numeroase proiectile care se îndreptau spre insulă. Mai multe țări europene, inclusiv Franța și Spania, au trimis nave militare în estul Mării Mediterane. Atmosfera tensionată din regiune a durat aproximativ o săptămână, după care situația s-a liniștit treptat. Acest lucru s-a întâmplat după ce, potrivit presei libaneze și cipriote, șeful serviciului național de informații, Tasos Tzionis, a contactat reprezentanții Hezbollah. El le-a cerut garanții că nu vor ataca insula, care nu este parte a conflictului și nu participă la atacurile americano-israeliene împotriva Iranului.
Nici un partid greco-cipriot nu a susținut vreodată păstrarea bazelor militare britanice pe insulă. Politicienii de centru și de centru-dreapta adoptă o poziție moderată, în timp ce coaliția de stânga și mișcările naționaliste cer lichidarea imediată a tuturor obiectivelor. Prin urmare, rezultatele alegerilor de duminică, la care se așteaptă creșterea popularității naționaliștilor de extremă dreapta și a noilor partide, ar putea intensifica presiunea asupra cabinetului lui Nikos Christodoulides. Mandatul actualului președinte al Ciprului expiră peste doi ani.
Însuși Christodoulides a venit la putere ca politician independent — la vremea respectivă a fost susținut de reprezentanții tuturor partidelor coaliției de guvernare. El a criticat dur Regatul Unit și declarațiile contradictorii ale premierului Starmer după începerea ostilităților în Iran. Președintele a declarat că Londra nu oferă răspunsuri clare cu privire la rolul pe care îl joacă în conflict cele două baze militare: Dhekelia și Akrotiri. Potrivit lui, acest lucru a transformat Ciprul într-o țintă uriașă.
„Când această criză din Orientul Mijlociu se va încheia, suntem obligați să avem o discuție deschisă și sinceră cu guvernul britanic”, a declarat Christodoulides în discursul său din martie de la Bruxelles. În discursul său, el a numit direct prezența militară a Marii Britanii pe insulă „o moștenire colonială”.
Guvernul Ciprului nu controlează și adesea nici măcar nu primește informații despre ce arme sau tehnică militară transportă Marea Britanie către aceste baze. „Ei fac acolo tot ce vor”, a declarat într-o conversație confidențială cu redacția El País un angajat al serviciului diplomatic al țării. Această opinie este susținută de fapte concrete. În timpul Războiului Rece, Londra a amplasat acolo o escadrilă de bombardiere Avro Vulcan echipate cu arme nucleare. Este adevărat că ulterior au apărut informații potrivit cărora avioanele au părăsit insula.
Recent, baza Akrotiri a fost folosită pentru sprijinirea Israelului și pentru transferul armelor americane. „Nu putem spune întregii lumi cu ce ne ocupăm, de aceea este atât de important să vă mulțumim aici și acum”, a declarat premierul Keir Starmer în fața militarilor britanici de la baza cipriotă în timpul unei vizite oficiale din decembrie 2024.
Din punct de vedere geografic, Ciprul se află la doar 150 de kilometri de coasta Siriei și la 350 de kilometri de Gaza. Analiștii occidentali compară insula cu un portavion uriaș în Marea Mediterană. Ea este numită avanpostul intereselor europene chiar în inima Orientului Mijlociu. În Dhekelia sunt amplasate, printre altele, antene uriașe și instalații radar. „Marea Britanie dispune de o infrastructură de informații semnificativă, cu sisteme avansate de interceptare a semnalelor”, explică directorul Centrului de Cercetare al Ciprului, Hristos Iakovou. „De fapt, tocmai aceste baze au jucat un rol decisiv în dezvoltarea operațiunilor militare din Irak și Afganistan.”
Imediat ce dezbaterile despre prezența militară pe insulă s-au reaprins cu o nouă intensitate, ministrul britanic pentru forțele armate, Al Carns, a declarat că subiectul „nu este supus discuției”. „Trebuie să afirmăm clar acest lucru: statutul juridic al bazelor suverane este absolut inviolabil”, a confirmat el într-un interviu acordat publicației The Telegraph.
Bazele militare din Akrotiri și Dhekelia nu sunt „baze” tipice reglementate printr-un acord bilateral, precum obiectivele din Rota și Morón din Spania, utilizate de Statele Unite. În realitate, ele fac parte din teritoriile britanice de peste mări, controlul asupra cărora a rămas la Londra chiar și după declararea independenței fostei colonii. În total, acestea ocupă aproape 3% din teritoriul insulei și, pe lângă obiectivele strict militare, includ mai multe sate în care locuiesc permanent 11 mii de ciprioți. Acești cetățeni se pot deplasa liber în ambele zone, însă nu au dreptul să construiască nimic pe anumite terenuri prevăzute în acordurile scrise dintre Londra și Nicosia.
Decolonizare, dar nu până la capăt
„Principalul argument împotriva bazelor constă în faptul că Ciprul nu și-a obținut niciodată independența deplină, deoarece britanicii și-au rezervat o parte a insulei. Se afirmă că controlul exercitat de o putere străină subminează suveranitatea Ciprului”, explică profesorul Iakovou. „Prezența britanică complică rezolvarea principalei probleme cipriote.”
Problema la care s-a referit profesorul este divizarea Ciprului în partea de nord și partea de sud. Nordul este controlat de facto de Turcia, iar majoritatea populației de acolo este formată din etnici turci. Sudul este populat de greci ortodocși, iar această regiune este recunoscută la nivel internațional drept republică suverană. Invazia Ankarei din 1974 a fost justificată formal printr-un acord tripartit, conform căruia partea turcă a devenit unul dintre garanții independenței insulei. Astfel, Turcia a reușit să intervină în afacerile interne ale republicii și să își însușească o parte din teritoriu.
Legislatorii ciprioți urmăresc atent negocierile dintre Spania și Gibraltar și, în special, situația din jurul arhipelagului Chagos din Oceanul Indian. După decizia Curții Internaționale de Justiție de a recunoaște drept ilegală separarea insulelor de Mauritius, Londra a reușit să ajungă la un acord cu acesta din urmă. În conformitate cu acordul, Marea Britanie va returna cea mai mare parte a teritoriului în schimbul păstrării controlului asupra insulei Diego Garcia, unde se află baza aeriană anglo-americană. Acordul este încheiat pentru 99 de ani, începând cu 2025. Precedentul este pe deplin aplicabil și situației Ciprului, deoarece Londra a acceptat să recunoască suveranitatea republicii doar cu excluderea teritoriilor bazelor militare, care rămân britanice.
Hristos Iakovou explică faptul că, Ciprul va încerca să folosească aceste argumente la viitoarele negocieri cu Regatul Unit. Anterior, conservatorii britanici au criticat decizia parlamentului privind Chagos. Dacă nu se va ajunge la un acord, Nicosia poate iniția o procedură judiciară internațională. În prezent, guvernul cipriot, profitând de președinția sa în Consiliul UE din luna mai, a reușit să introducă problema bazelor militare britanice pe agenda de lucru. În declarația instituției europene se spune că „Consiliul recunoaște intenția Ciprului de a începe negocieri cu Regatul Unit și este pregătit să îi ofere tot ajutorul necesar”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
