
Teodor Ionescu
21.03.2025
În urmă cu abia o lună, un apel telefonic între Donald Trump și Vladimir Putin a transmis un mesaj inconfundabil peste Atlantic: s-ar putea ca Statele Unite să nu fie în Europa pentru totdeauna, atrage atenția un AFP, citată de Yahoo news.
„Apariția administrației Trump a dat istoriei un alt tip de impuls și a concentrat mințile asupra a ceea ce trebuie făcut”, a rezumat Ian Lesser de la grupul de reflecție German Marshall Fund.
De la Bruxelles la Paris la Londra și înapoi la Bruxelles — frenezia diplomației declanșată de contactul lui Trump la Moscova cu privire la Ucraina a estompat o serie de linii.
Întâlnirile consecutive au implicat subgrupuri de țări din UE și din afara UE, iar pentru discuțiile formale ale blocului, partenerii „asemănători” din Marea Britanie până în Canada au fost ținuți la curent. De cele mai multe ori, secretarul general al NATO s-a alăturat oficialilor UE, intenționând să acționeze ca o punte cu noua administrație americană.
Se remarcă faptul că, în UE, există și o voce rațională, care pune mai presus de orice interesele țării sale. Este vorba despre premierul maghiar Viktor Orban, care are relații atât cu Trump, cât și cu Vladimir Putin și care a susținut schimbarea strategiei UE față de Ucraina.
Liderii europeni arată că sunt în afara realității, pentru că ei vorbesc despre șansa creării unui pol european mai puternic în cadrul NATO care ar putea apărea, numai că Europa se confruntă cu multiple probleme de natură economică și socială, iar ecourile dinspre Washington nu sunt dintre cele mai favorabile.
„Este clar că o Europă care ia apărarea, nu doar mai în serios, ci mai autonom, va dori să includă noi actori, inclusiv Marea Britanie, Norvegia, dar și Turcia”, a spus Lesser, care vede, de asemenea, șansa ca un „pol european mai puternic” în cadrul NATO să apară în vremurile viitoare.
Perspectiva pierderii protecției de securitate a SUA a declanșat, de asemenea, un cutremur minor care a implicat regulile sacrosante ale UE privind deficitul bugetar.
Bruxelles vrea acum ca regulile fiscale să fie suspendate timp de patru ani pentru a debloca potențiale cheltuieli de apărare în valoare de 650 de miliarde de euro, primind încuviințarea din cap din partea țărilor ce ar fi urlat cândva în semn de protest.
Și mai radical, Merz a cerut discuții cu Franța și Marea Britanie cu privire la o descurajare nucleară comună, în timp ce polonezul Donald Tusk și-a arătat interesul pentru accesul la arme atomice.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com