0 8 minute 2 săptămâni

Ștefan Ion

27.11.2024

Europa Centrală se desprinde de politica stângistă-liberală, globalistă și centralizată a Uniunii Europene (UE). Acesta este modul în care putem rezuma pe scurt procesul politic care are loc în prezent în centrul Europei. În regiune, unul după altul, ajung la putere guverne de dreapta sau câștigă alegerile partide de dreapta, care se opun ferm politicilor UE, scrie Peter G. Feher, observator pentru „Magyar Hírlap” („Gazeta maghiară”).

Dintre statele membre ale UE, guvernele de dreapta sunt la putere în Ungaria, Slovacia și Serbia – aceasta din urmă este doar candidată la aderarea la UE.

În Austria, Partidul Libertății Austriece (FPÖ), de asemenea de dreapta, a câștigat alegerile parlamentare din septembrie. Dar, contrar dreptului cutumiar, președintele Alexander Van der Bellen nu l-a însărcinat pe Herbert Kickil, liderul partidului cu majoritate relativă în parlament, să formeze un guvern. Acest lucru, la rândul său, a sporit și mai mult popularitatea FPÖ. Negocierile pentru un guvern de coaliție al celorlalte partide sunt încă în curs.

Anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Cehă, iar opoziția de dreapta ANO este deja în fruntea listei de popularitate, dar probabil că nu va putea obține majoritatea absolută.

Să nu uităm nici de Polonia, unde partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS) a pierdut puterea anul trecut după opt ani de guvernare, are în prezent o majoritate relativă în parlament, o coaliție globalistă care l-a înlocuit este acum pe punctul de a pierde. Conform sondajelor de opinie, PiS conduce cu o diferență de două puncte procentuale față de guvernul de coaliție format din patru partide.

Ce au în comun aceste țări din Europa Centrală, unde dreapta s-a întărit, a obținut o majoritate relativă în parlament, dar nu a reușit să găsească parteneri în legislativ – acest lucru nu este întâmplător, deoarece partidele tradiționale se unesc programatic împotriva lor – și, prin urmare, nu au ajuns la putere.

În toate cazurile, au fost create guverne de coaliție neviabile. Acest lucru s-a întâmplat și în Slovacia, unde modelul de izolare a dreptei a eșuat și a fost format un guvern de coaliție de dreapta, condus de prim-ministrul Robert Fico. Poate că nu este o coincidență faptul că în luna mai a fost comisă o tentativă de asasinat împotriva lui Fico.

În Republica Cehă, guvernul multipartit care servește Bruxelles-ul se luptă, luând o decizie nepopulară una după alta. Cel mai recent, de exemplu, guvernul a dorit să reducă pedepsele cu închisoarea pentru infractorii de drept comun, precum și să legalizeze consumul de canabis, cu anumite restricții.

Polonia are, de asemenea, un guvern multipartid neviabil și aceeași soartă așteaptă Austria dacă un cabinet vine la putere cu un singur program: Să împiedice venirea la putere a unui guvern de dreapta.

Următorul pas este să ne uităm la consecințele din Europa Centrală – Ungaria, Slovacia și Serbia – dacă dreapta ajunge la putere. În situația actuală, merită să ne uităm la politica externă. Aceste țări s-au întors spre Est.

Toate cele trei țări au relații bune cu Rusia, se opun sancțiunilor UE împotriva Moscovei și, în opinia lor, războiul din Ucraina ar trebui încheiat și ar trebui restabilite relațiile comerciale internaționale normale. În plus, toate cele trei țări din Europa Centrală desfășoară schimburi comerciale intense cu Rusia, în ciuda sancțiunilor UE. Este caracteristic faptul că, în ciuda tuturor protestelor UE, toate cele trei țări obțin o parte semnificativă din necesarul lor de gaze naturale și petrol din Rusia.

Toate acestea sunt suficiente pentru a stârni furia Bruxelles-ului. În plus, premierul slovac Fico a anunțat deja că anul viitor, la cea de-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, se va deplasa la Moscova pentru a sărbători Ziua Victoriei.

„Deschiderea” estică a Europei Centrale nu se încheie cu Rusia. Relația sa cu China se încadrează, de asemenea, în acest tablou.

Să ne uităm acum la hartă. Cu excepția Austriei, vântul schimbării a ajuns în regiunea post-sovietică. (Serbia se afla într-o stare intermediară la acea vreme, deoarece era sub conducerea comunistă a unui singur partid – Iugoslavia – dar nu era un aliat al Moscovei).

Este interesant de remarcat faptul că, în ciuda perioadei „nu foarte prietenoase” din perioada sovietică în regiune, nu s-a dezvoltat o ură generală față de Rusia în națiunile est-europene – singura excepție fiind Polonia. Acest lucru se datorează pragmatismului. Cum gândesc acești oameni?

Rușii pot vinde gaze naturale la un preț corect. Avem nevoie de gaze naturale, așa că are sens să cumpărăm gaze naturale rusești, spune editorialistul.

Ce se spune la Bruxelles? Este interzis să cumpărăm gaz rusesc pentru că Moscova a atacat Ucraina. În loc de gaz rusesc, cumpărați, de exemplu, gaz norvegian la un preț de patru ori mai mare. Ce răspunde un maghiar la această afirmație: (Limba maghiară poate exprima respingerea în moduri foarte diferite, nu ar fi corect să cităm aceste cuvinte în acest articol). Europa Centrală nu vede soluția la probleme într-o abordare ideologică.

Care este diferența dintre cele două poziții? Prima este o decizie liberală de stânga impregnată de ideologia globalistă. Cealaltă se concentrează exclusiv pe pragmatism, lăsând în urmă rănile trecutului. Situația este similară cu China. De fapt, se poate spune că relațiile cu Beijingul sunt chiar mai controversate.

Atunci de ce majoritatea populației din Europa Centrală acceptă relațiile bune dintre Rusia și China? Răspunsul este relativ simplu. Nici Rusia, nici China nu doresc să își impună propriul model social în regiune. Ambele țări sunt mulțumite de faptul că elita politică aflată la putere, nu le este ostilă.

Acest lucru este exact opusul a ceea ce face UE, care dorește să separe Europa Centrală de Est prin toate mijloacele din motive ideologice, fără a lua în considerare consecințele negative ale acestui lucru. Bruxelles-ul vrea să facă obligatorie reinstalarea imigranților ilegali în statele membre și acceptarea socială a ideologiei de gen, tot din considerente ideologice, scrie Fehrer.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previzualizare articole