Daniel George
Destinul companiei Boeing ilustrează declinul industriei americane. Producătorii s-au transformat în „asamblatori”, ei doar îmbină componentele aduse din import, nu le mai fabrică la fața locului, așa cum făceau odinioară. Iar consecințele se văd în slaba performanță a produselor.
Undeva, de-a lungul liniei, producătorul aviatic și-a pierdut interesul pentru a-și construi propriile aeronave. Își poate redescoperi sufletul de inginer? – întreabă retoric Jerry Useem în The Atlantic.
Jerry Useem este un scriitor care colaborează cu The Atlantic și a semnat numeroase analize pe teme de afaceri și economie în The New York Times, Fortune și alte publicații.
Prezența lui Bill Boeing era una familiară la etajul fabricii. Biroul lui se afla în clădirea de lângă șantierul de navă transformat, unde muncitorii struneau lemnul, coseau aripile din țesătură și fixau firele de control ale avionului Boeing Model C, povestește.
„Nu există autoritate în afară de fapte. Faptele vin numai după o observare precisă”. Așa scria pe o placă aplicată în afara ușii. Și ce altceva ar putea avea nevoie de o observare mai atent,ă decât procesul de construire a aeronavei sale? Într-o zi din 1916, Boeing a văzut o nervură a unei aripi tăiată imperfect. A aruncat-o pe podea și a călcat-o încet în bucăți. „Eu, unul, mai bine închid prăvălia decât să vând astfel de rebuturi”, a decis el.
Când David Calhoun, viitorul CEO al companiei fondate de Boeing, își făcea apariția la magazinul din Seattle, într-o zi din ianuarie trecut, circumstanțele erau cu totul altele.
Membru de vază al clasei manageriale, crescut la școala lui Jack Welch de la General Electric, Calhoun nu se plimbase de lângă fabricile de avioane. Ci zburase la aproximativ 2.300 de mile de sediul Boeing din Arlington, Virginia. Și nu era acolo pentru a găsi o piesă dezlipită înainte ca aeronava să își ia zborul. O făcuse deja. Cu câteva săptămâni mai devreme, ușa unui Boeing 737 căzuse în timpul zborului. În zilele care au urmat vizitei sale, biroul lui Calhoun a recunoscut că încă nu știa exact ce a mers prost, pentru că nu știa cum a fost asamblat avionul de la început. Șuruburile de reținere ale ușii fuseseră fie înșurubate greșit, fie deloc. Compania Boeing nu a putut explica incidentul. Reprezentanții firmei au transmis, uluitor, autorităților de reglementare, că „nu aveau înregistrări ale lucrărilor efectuate”.
Cele două scene descriu povestea stranie a unui producător de avioane care, de peste 25 de ani, se extrage încet, dar foarte deliberat, din afacerea cu construcția de avioane. Timp de aproape 40 de ani, compania a construit ea însăși fuselajul 737 în aceeași fabrică în care a produs bombardierele B-29 și B-52. În 2005, a vândut această facilitate unei firme de investiții private, menținând unsoarea pentru osii la distanță de braț și transferând, în mod noțional, riscul, costurile de capital și problemele de muncă din registrele sale către „furnizorul său”. Descărcarea. Așa a numit Boeing această operațiune. Între timp, coada, trenul de aterizare, comenzile de zbor și alte elemente esențiale au fost externalizate către fabrici din întreaga lume, deținute de alții, și expediate la Boeing pentru asamblarea finală. Compania care a creat Epoca Jet-ului se transforma într-un „asamblator glorificat”.
Cele mai recente defecțiuni constatate la Boeing evidențiază declinul producției americane și cauzele acestuia: atunci când forțele economice globale i-au luat definitiv pe unii producători americani, chiar și cei care au rămas în preajmă și-au pierdut interesul de a fabrica efectiv produse.
Acest declin nu va fi niciodată reversibil atât timp cât America va continua să fluture povestea tristă și obosită despre imposibilitatea de a mai face producție pe teritoriul propriu. Este o poveste care a adus mulți bani în buzunarele directorilor care o vând. Dar o jumătate de secol de daune auto-provocate e prea mult. Ușile au căzut și deja e clar pentru toți: povestea abia a început.
Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com