0 6 minute 2 săptămâni

Ștefan Ion

09.03.2025

Îngrijorarea cu privire la o potențială retragere a SUA sau la retrogradarea arhitecturii de securitate a Europei a declanșat una dintre cele mai mari crize geopolitice care au lovit continentul în ultimele decenii, liderii angajându-se într-o frenezie diplomatică în ultimele două săptămâni, scrie POLITICO.

În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat în cele șase săptămâni scurte de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, aceasta este cam tot ceea ce liderii Uniunii Europene au avut de oferit ucraineanului Zelenski la un summit de urgență la Bruxelles.

Desigur, au elaborat planuri de consolidare a sectorului de apărare al UE, dar – și pe termen scurt este probabil ceea ce contează cel mai mult – nu au ajuns la un acord cu privire la niciun angajament nou care să consolideze mâna Ucrainei în viitorul imediat.

Kievul se confruntă cu o întrerupere a ajutorului militar american și a schimbului de informații, în timp ce administrația Trump crește presiunea asupra lui Zelenski pentru a ajunge rapid la un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, diplomații din țările care sprijină ferm Ucraina și-au exprimat speranța că reuniunea va aduce noi angajamente pentru a pune Kievul într-o poziție mai puternică.

„Trebuie să sprijinim Ucraina acum mai mult ca oricând”, a declarat Kaja Kallas, șeful diplomației UE, înaintea summitului extraordinar.

Dar, după 10 ore de discuții și în ciuda îmbrățișării publice a lui Zelenski- care s-a adresat jurnaliștilor flancat de liderii celor două instituții de vârf ale UE, Ursula von der Leyen și António Costa – concluziile finale negociate între liderii naționali s-au concentrat doar pe eforturile lor colective de a construi un sector de apărare fragmentat.

Partea referitoare la Ucraina nici măcar nu a fost aprobată de cei 27 de membri din cauza opoziției prim-ministrului ungar Viktor Orbán, care nu și-a ascuns sprijinul pentru Putin și care și-a declarat opoziția față de declarație înainte de reuniune, poziție pe care și-a menținut-o.

Fără Ungaria, 26 de țări au semnat o declarație privind Ucraina care trasează linii roșii pentru viitoarele negocieri de pace, solicită aderarea Kievului la blocul comunitar și promite un viitor ajutor militar fără obiective specifice.

În cadrul discuțiilor cu ușile închise dintre lideri, Kallas a declarat că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe furnizarea de arme pentru Ucraina, nu doar pe achiziționarea acestora pentru uzul propriu al țărilor, potrivit a doi diplomați UE.

Întrebarea majoră care planează asupra viitorului Ucrainei este dacă UE poate înlocui sau compensa cumva o reducere a ajutorului militar și a serviciilor de informații ale SUA.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a ridicat această problemă în timpul discuțiilor cu ușile închise, potrivit unui oficial UE care a avut cunoștință directă de schimburile de informații, întrebând Putem merge singuri?

Răspunsul este o tăcere răsunătoare.

Sfârșitul sprijinului militar din partea SUA lasă un gol imens în capacitatea aliaților de a sprijini Ucraina în toate aspectele războiului său, mai ales în ceea ce privește informațiile și țintirea informațiilor pentru armamentul de precizie.

„Sfârșitul schimbului de informații este într-adevăr foarte semnificativ pentru Ucraina”, a declarat pentru POLITICO colonelul Philip Ingram, un fost ofițer de informații al armatei britanice. „Înseamnă pierderea accesului la informațiile privind achiziția de ținte pentru rachetele cu rază lungă de acțiune, dar și interceptarea rachetelor și a flotelor de drone care sosesc. Statele membre ale UE pur și simplu nu prea au o capacitate de informații strategice, deoarece sunt atât de concentrate pe plan intern – țări precum Germania depind în întregime de NATO. Ele se confruntă acum cu perspectiva de a fi nevoite să accelereze, dar acest lucru necesită decenii și sute de milioane de dolari.”

Discuția privind apărarea a durat cea mai mare parte a celor 10 ore, liderii confruntându-se cu privire la modul de finanțare a unei creșteri de 800 de miliarde de euro în domeniul apărării și la cât din investiția lor să fie cheltuită din surse europene sau din afara UE.

Cu toate acestea, discuțiile privind Ucraina au fost finalizate în aproximativ 15 minute, potrivit unui diplomat UE. Asta a spus totul.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole

Vamos!

2 minute 8 luni