
Vall Balan, Chișinău
13.12.2024
În Republica Moldova a fost instituită starea de urgență în sectorul energetic. Parlamentul a aprobat decizia guvernului condus de Dorin Recean în miez de noapte. Ședința a început la ora 11:40, pe 12 decembrie, și s-a încheiat aproape de dimineața zilei de 13 decembrie. Partidele de opoziție au exprimat un vot de neîncredere, dar majoritatea PAS a salvat situația. Premierul rămâne în funcție, iar starea de urgență intră în vigoare începând cu 16 decembrie. Premierul a preluat și conducerea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), ceea ce îi oferă puterea de a lua decizii ocolind parlamentul în situații ce necesită răspunsuri rapide.
În R. Moldova există o tradiție: să rezolvăm problemele doar când jumătate din casă este deja inundată. Criza energetică nu face excepție. Instituirea stării de urgență seamănă mai mult cu o încercare disperată de a ascunde consecințele timpului pierdut, decât cu un plan bine gândit. Vă amintiți fabula cu greierele care a cântat toată vara și toamna a descoperit că nu are rezerve? Așa și guvernul nostru pare inspirat de clasici: dansul s-a terminat, dar nimeni nu vrea să înghețe.
Guvernul susține că starea de urgență în sectorul energetic este legată de riscul unei crize umanitare în Transnistria. Autoritățile au anunțat anterior că Gazprom a sugerat Chișinăului să negocieze cu autoritățile ucrainene pentru a asigura continuarea tranzitului de gaz către regiunea separatistă în anul viitor. Contractul de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina, semnat în 2019 pentru o perioadă de cinci ani, expiră la sfârșitul anului 2024. Kievul a declarat în repetate rânduri că nu intenționează să-l prelungească.
Stare de urgență nocturnă: somnambulism energetic
Votul din parlament la ore târzii nu simbolizează hotărârea, ci mai degrabă recunoașterea faptului că, în timpul zilei, o astfel de decizie ar fi părut prea stângace. Premierul Dorin Recean, cu entuziasm, a preluat rolul de șef al CSE, devenind aproape unicul arbitru al energiei moldovenești. Dar, cum se spune, „nu sări cu copita până nu știi unde vei paște”. Decizia de a întrerupe livrările de energie electrică din Transnistria, însoțită de amenințări cu o catastrofă umanitară, a avut un rezultat neașteptat: suferă în primul rând malul drept.
Diversificare sau diversiune?
A vorbi despre surse alternative de energie fără a le avea este ca și cum ai discuta ce mașină să cumperi fără bani. Achiziția de energie electrică din Europa trebuia să devină simbolul independenței, dar a devenit simbolul scumpirilor. În R. Moldova, se pare că diversificarea nu este o strategie economică, ci o metodă de a complica viața cetățenilor.
În spatele discursurilor despre „economie de piață” tarifele au crescut, inflația s-a accelerat, iar oamenii au început să se întrebe dacă nu cumva am confundat independența cu izolarea. Piața funcționează atunci când există concurență, dar în cazul nostru alternativele sunt mai scumpe decât dependența inițială. Asta nu mai e diversificare, ci un absurd garantat.
Dependența energetică: lecțiile rămase neînvățate
În prezent, principalul furnizor de energie electrică pentru R. Moldova este Transnistria. Din decembrie 2022, întreprinderea „Moldovagaz” primește gaz din două surse – de la întreprinderea de stat Energocom și Gazprom. Gazul rusesc este trimis în Transnistria în schimbul energiei electrice. Termocentrala de la Cuciurgan acoperă 80% din necesarul R. Moldova de energie electrică.
Chișinăul și Bucureștiul au semnat în decembrie 2023 un memorandum privind conectarea rețelelor de gaze și energie electrică ale ambelor țări. Documentul prevede extinderea capacității de transport al gazelor naturale și prelungirea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construirea unei noi magistrale în jurul Chișinăului. Potrivit estimărilor ministerului energiei, acest obiectiv ar putea fi atins până la sfârșitul anului 2031.
În ceea ce privește rețelele electrice, memorandum-ul prevede crearea unei linii electrice de 400 kV (Suceava-Bălți), care va conecta direct România cu Moldova, precum și modernizarea liniei existente de 110 kV Huși-Cioara. Documentul mai include desemnarea companiei românești „OPCOM” drept operator al pieței de energie electrică din Moldova, pentru integrarea acesteia cu piața europeană.
Care sunt lecțiile pentru iarnă?
Cetățenii doresc ceva simplu: să fie lumină, cald și, preferabil, ieftin. Dar oficialii, se pare, nu împărtășesc aceste aspirații. Unii chiar au făcut glume cinice despre „frig și foame”. Între timp, oamenii ies în stradă, iar nemulțumirea crește.
Rearanjările superficiale în guvern sau declarațiile zgomotoase despre „independență energetică” nu mai impresionează pe nimeni. În timp ce unii vorbesc despre „reforme”, alții se încălzesc la lumânări.
Iarna va arăta cine ce a făcut vara
Criza energetică a fost o lecție pentru toți, mai puțin pentru cei care trebuiau să o învețe. Starea de urgență nu este o soluție, ci o mască ce ascunde lipsa unei abordări strategice. Dacă guvernul va continua să pretindă că face față situației, în loc să lucreze serios, iarna va deveni o probă nu doar pentru cetățeni, ci și pentru răbdarea lor față de cei care iau decizii în numele lor.
Se pare că greierele totuși a decis să rescrie fabula: „Nu m-ați ajuta, dragi cetățeni, să iernez?”
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com