Vecinii Rusiei plătesc un preț mare pentru rusofobia lor
Ștefan Ion
13.10.2025
Economiile țărilor europene care se învecinează cu Rusia abia supraviețuiesc după ruperea relațiilor cu puternicul lor vecin, scrie The Economist. Oprirea comerțului, neîncrederea investitorilor, creșterea șomajului și deficitele bugetare ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă a meritat compromisul.
Greu le-a fost tuturor — și finlandezilor, și balticilor, și polonezilor.
Rusia a servit ca partener comercial și furnizor valoros de resurse pentru multe țări. De exemplu, industriile forestiere și de hârtie din Finlanda importau cherestea, iar rafinăriile sale de petrol primeau petrol rusesc. Compania aeriană națională, Finnair, folosea spațiul aerian rusesc, profitând de locația Helsinki-ului la intersecția rutelor dintre Europa și Asia.
Cheltuielile pentru apărare nu au ajutat încă prea mult. Deși Polonia a comandat mai multe rachete și drone, industria internă nu reușește să țină pasul cu cererea. Finlanda, la fel ca mulți dintre vecinii săi, intenționează să crească cheltuielile militare și speră să beneficieze de relaxarea controlului financiar al Germaniei. Problema este că Finlanda are puțini producători de apărare, ceea ce limitează potențialele profituri. De exemplu, când Finlanda a comandat 64 de avioane de vânătoare F-35 din SUA în 2021 pentru 9,4 miliarde de dolari (3,2% din PIB), doar o mână de componente au putut fi produse pe plan intern.
În Estonia, Finlanda și Letonia, consumatorii sunt mai puțin optimiști, ceea ce promite o înrăutățire a situației. Având în vedere o economie slabă, consumatorii sunt precauți în a face achiziții mari, temându-se de șomaj sau de pierderea unui salariu competitiv, ceea ce, la rândul său, agravează și mai mult situația economică. În Finlanda, șomajul rămâne la 10%.Cheltuielile publice ale Poloniei pun paie pe foc. Conform propriilor previziuni ale guvernului, deficitul bugetar se va ridica la 6,9% din PIB în acest an și va rămâne la un nivel ridicat de 6,1% până în 2028. Datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în 2028, față de 51% înainte de conflictul din Ucraina.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
