0 5 minute 4 luni

Daniel George

11.06.2024

Poate că din 1956, când a avut loc revoluția anticomunistă de la Budapesta (și din motive mult diferite), Ungaria nu a mai apărut atât de mare în mentalul elitelor Americii. Numai că de data aceasta, micul stat din Europa Centrală este pus într-o lumină negativă. Dar ungurii au un mod aparte de a răspunde la presiunile marilor puteri: cu cât îi dojenești mai mult, prin pârghii politice și diplomatice, cu atât vor avea o reacție negativă mai virulentă.

America și Europa de Est sunt mai îndepărtate una de cealaltă decât au fost de-a lungul secolului al XX-lea. Practic nu există nimic despre Ungaria în ziarele americane și aproape nimic în niciuna dintre publicațiile periodice. New York Times a avut timp de câțiva ani un corespondent rezident în Europa de Est staționat la Budapesta, dar nu mai mult, spunea istoricul maghiaro-american John Lukacs.

Cu toate acestea, oarecum improbabil, Ungaria a fost, în ultimii câțiva ani, obiectul unui flux constant de controverse la Washington, devenind unul dintre obiectele principale ale noului Război Cultural Război Rece purtat din Washington, scrie James W. Carden, în publicația The American Conservative.

James W. Carden este fost consilier al Departamentului de Stat al SUA.

Printre liberalii americani, Ungaria a fost adesea acuzată de „recul democratic” în timpul mandatului de 14 ani al premierului conservator Viktor Orban, adesea acuzat că ar fi autoritar și „prietenul lui Putin”.

Și printre anumite segmente ale dreptei americane, pare să existe o tendință de a vedea această națiune din Europa de Est, relativ mică, în mare parte omogenă (maghiarii reprezintă aproximativ 80 la sută din populație), cu sub 10 milioane de oameni, ca un fel de model pentru certurile noastre. Este percepția unui imperiu continental multi-etnic, de 320 de milioane de suflete.

Academicianul american Gladden Pappin, președintele Institutului Maghiar de Afaceri Internaționale. Pappin, a detaliat două programe de diplomație publică uimitor de greșite, lansate de ambasada lui Pressman. Panourile publicitare instalate în orașele din Ungaria, care chemau populația la referendum împotriva „Planului Soros” au fost criticate, ironizate, demonizate de ambasada SUA.

După cum spune Pappin, ambasada condusă de Pressman a lansat, în octombrie 2022, un videoclip pe Twitter, cu citate de la parlamentari maghiari. „În ultimele săptămâni, mai multe personalități importante ale guvernului ungar și comentatori finanțați de guvern au făcut declarații dure anti-occidentale și anti-americane. Ungaria și Statele Unite sunt aliate. Pe măsură ce agresiunea rusă ne amenință pe toți, trebuie să fim uniți, nu să ne depărtăm”, se afirmă în textul atașat clipui.

A fost creat și un joc video – „Cine a spus-o: Vladimir Putin sau Fidesz?”. Aceasta, cu intenția de a sugera că partidul condus de Viktor Orban este dirijat de la Moscova.

În opinia lui Gladden Pappin, astfel de eforturi „au afectat cu siguranță imaginea SUA sau cel puțin a administrației Biden”. Academicianul crede că există un sentiment de dezamăgire față de faptul că „această țară mare se face de rușine”, aplicând agenda progresistă a „valorilor” într-un mod absolut greșit.

Potrivit lui Pappin, campania lui Pressman de a impune agenda „valorilor” liberale a devenit „zgomotul nefericit de fundal al administrației Biden”.

Ungurii sunt obișnuiți să fie criticați pentru că își păstrează propriile valori naționale. Dar ei au o trăsătură comportamentală pe care americanii nu o înțeleg: cu cât presiunea externă este mai mare, cu atât ungurii reacționează negativ la aceasta într-un mod mult mai hotărât.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole