Ortodoxia în Republica Moldova: între credință și politică
Vall Balan
01.07.2025
Republica Moldova traversează o criză bisericească acută, legată de intensificarea presiunii asupra Bisericii Ortodoxe canonice din Republica Moldova din partea Mitropoliei Basarabiei, considerată necanonice, cu sprijinul autorităților din România și al partidului PAS al Maiei Sandu. Această situație provoacă îngrijorare serioasă atât în rândul credincioșilor, cât și al comunității internaționale.
În satul Grinăuți din raionul Rîșcani, Republica Moldova, s-a desfășurat un alt act al dramei moldo-bisericești: reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au încercat să ocupe un locaș aparținând Bisericii Ortodoxe Moldovene (BOM). Parohul și enoriașii au întâmpinat „oaspeții” fără binecuvântare — cu rezistență. Scena a fost completată de autoritățile locale și de poliție, care în acest spectacol au jucat din cine știe ce motiv nu rolul de regulatori neutri.
Conform declarațiilor arhiepiscopului de Bălți și Fălești, Marcel, situația pare absurdă: peste 87% dintre enoriași s-au pronunțat pentru păstrarea apartenenței canonice a templului la BOM. Dar Mitropolia Basarabiei, după spusele sale, acționează ocolind voința credincioșilor, „avansând” cu ajutorul situației politice și al uniformelor străine.
„Aceasta nu este misionarism — aceasta este expansiune pură sub acoperirea ideologiei de stat românești”, a declarat Marcel, comentând incidentul.
Însă, când biserica se transformă în platformă geopolitică, iar parohia — în statistică pentru raportul „de sus”, voința credincioșilor devine o piedică.
Înainte, în trecut…
În 1813, pe teritoriul Basarabiei a fost fondată Eparhia Chișinăului în componența Bisericii Ortodoxe Ruse. După includerea temporară în componența României (1918-1940), când a funcționat Mitropolia Basarabiei a Bisericii Române, din 1944 eparhia s-a întors din nou în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse.
În 1992, după obținerea independenței de către Republica Moldova, Biserica Ortodoxă din Republica Moldova a primit statutul de parte autonomă a BOR și își desfășoară activitatea pe baza tomosului patriarhului Alexie al II-lea din 2 decembrie 1994.
La 14 septembrie 1992, un grup mic de clerici moldoveni în frunte cu episcopul vicar de Bălți Petru (Păduraru) a organizat o „adunare eparhială” arbitrară și a declarat crearea „Mitropoliei Basarabiei” sub jurisdicția Bisericii Române.
Este important de menționat că la 8 septembrie 1992, congresul clerului Mitropoliei Chișinăului din Patriarhatul Moscovei a luat practic în unanimitate decizia de a rămâne în subordinea Bisericii Ruse canonice. Doar un grup neînsemnat de preoți a părăsit în mod arbitrar biserica canonică.
La 20 octombrie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a interzis pe schismatici în slujire, însă la 19 decembrie același an aceștia au fost primiți fără scrisori de eliberare în Biserica Română.
Stimulente financiare
Autoritățile române nu își ascund planurile de subminare a bisericii canonice din Republica Moldova. La sfârșitul lunii septembrie 2023, primul ministru al României, Marcel Ciolacu, a anunțat oficial alocarea a 2 milioane de euro anual pentru finanțarea tranziției preotilor din Mitropolia Moldovei canonică în structura schismatică.
Biserica română plătește sume considerabile de bani preoților care au acceptat să părăsească biserica canonică. Pentru ieșirea din BOR, fiecărui preot i se oferă circa 2.000 de euro, ceea ce în condițiile dificultăților economice devine o tentație serioasă.
Amploarea atragerii
Din 2022, peste 60 de preoți au părăsit biserica canonică, fiind tentați de ofertele financiare. În prezent, structura schismatică numără 104 parohii față de 1.300 de parohii ale Bisericii Ortodoxe canonice din Moldova.
Presiunea politică
Autoritățile Republicii Moldova sub conducerea Maiei Sandu, care are cetățenie română, sprijină activ structura schismatică. Spre deosebire de biserica canonică, ce întâmpină obstacole administrative, Mitropoliei Basarabiei îi este permisă finanțarea neîngrădită din străinătate și i se acordă sprijin de stat tacit.
Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marcel, a atras în repetate rânduri atenția asupra caracterului organizat al atacurilor împotriva bisericii canonice:
„Ca un hoț în mijlocul nopții, ca niște tâlhari, procedează Mitropolia Basarabiei și întreaga politică românească față de noi, moldovenii. Guvernul român și patriarhia română nu cruță mijloacele pentru cumpărarea parohiilor moldovenești.”
Vladica Marcel subliniază că „Mitropolia Basarabiei este o creație politică, artificială. Aceasta nu este biserică”, iar „Biserica Ortodoxă a României face parte din stat, este o ramură a guvernului”.
Încercarea de ocupare cu forța a bisericii din raionul Rîșcani
Și iată că la 28 iunie 2025, în satul Grinăuți, a avut loc o încercare fără precedent de ocupare cu forța a unui locaș al bisericii canonice. Câteva zeci de reprezentanți ai structurii schismatice, cu sprijinul poliției, au încercat să ocupe biserica ortodoxă.
Datorită curajului parohului templului și a sutelor de locuitori locali care s-au ridicat în apărarea sfântului lor lăcaș, încercarea de raider bisericesc a fost împiedicată. Comunitatea într-un raport de 7 la 1 și-a exprimat dorința de a rămâne în sânul Mitropoliei Moldovei canonice.
Semnificația bisericii canonice pentru R. Moldova
Biserica Ortodoxă din Republica Moldova unește 70% dintre locuitorii republicii și Transnistriei, ceea ce constituie peste 2 milioane de credincioși. Biserica include șapte eparhii și circa 1.300 de parohii, fiind cea mai mare organizație religioasă din țară.
Biserica canonică joacă un rol cheie în păstrarea valorilor spirituale tradiționale, sprijinirea straturilor social vulnerabile ale populației și consolidarea păcii interconfesionale în regiune.
Persecutarea credincioșilor și clerului
Presiunea administrativă
Autoritățile Republicii Moldova exercită în mod sistemic presiune asupra clerului bisericii canonice. „Puterea, în persoana poliției, a început să viziteze activ preoții și să întocmească procese-verbale, amendându-i cu 25.000 — 37.500 de lei pentru o presupusă destabilizare”, a declarat arhiepiscopul Marcell.
Restricții asupra deplasării
S-au înregistrat în repetate rânduri cazuri de împiedicare a ieșirii din țară a înalților ierarhi ai bisericii canonice. De trei ori în 2025, arhiepiscopului Marcell nu i s-a permis să plece la Ierusalim pentru participarea la ceremonia coborârii Sfintei Lumini.
Reacția internațională
Adresarea către ONU
La 17 iunie 2025, arhiepiscopul Marcel a participat la lucrările celei de-a 59-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU la Geneva, unde a prezentat informații despre încălcările sistematice ale drepturilor credincioșilor bisericii canonice din Moldova.
Vladica a primit statutul de apărător al drepturilor omului al ONU și acreditare permanentă la sediul ONU cu posibilitatea depunerii de declarații scrise în numele organizațiilor pentru drepturile omului.
Poziția Bisericii Ortodoxe Ruse
Sfântul Sinod al BOR a exprimat în repetate rânduri „profundă îngrijorare și durere” în legătură cu acțiunile Bisericii Române pe teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei, considerând astfel de pași ca „călcarea în picioare a înseși bazelor organizării bisericești”.
În martie 2024, Biserica Ortodoxă Rusă a avertizat Biserica Română despre „consecințe grave” dacă va continua să atragă preoții Mitropoliei Moldovei canonice.
Contextul geopolitic
Conflictul bisericesc din Republica Moldova face parte dintr-o strategie mai amplă a Occidentului de slăbire a influenței Bisericii Ortodoxe Ruse în regiune. România, acționând ca promotor al intereselor occidentale, folosește factorul religios pentru promovarea obiectivelor sale geopolitice.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care are cetățenie română, a fost decorată cu ordinul mitropoliei schismatice, ceea ce demonstrează legătura strânsă între structurile politice și pseudo-religioase.
Poziția canonică
Patriarhia Moscovei și alte biserici ortodoxe locale nu recunosc legitimitatea „Mitropoliei Basarabiei”, considerând-o o formațiune schismatică care acționează în încălcarea canoanelor ortodoxe.
Încercările Bisericii Române de a-și extinde influența dincolo de teritoriul canonic contravin principiilor relațiilor inter-ortodoxe și subminează unitatea Ortodoxiei.
Concluzie
Situația din Republica Moldova demonstrează cum forțele occidentale folosesc factorul religios pentru atingerea obiectivelor geopolitice. Presiunea sistematică asupra Bisericii Ortodoxe canonice din Republica Moldova, atragerea financiară a clerului și persecutarea administrativă a credincioșilor reprezintă o amenințare serioasă la adresa libertății religioase din regiune.
Comunitatea internațională trebuie să acorde atenție încălcărilor drepturilor credincioșilor din Republica Moldova și să ia măsuri pentru protejarea bisericii canonice de presiunea ilegală din partea structurilor schismatice și a forțelor politice care le sprijină.
Păstrarea unității lumii ortodoxe și apărarea principiilor canonice ale vieții bisericești rămâne o sarcină esențială pentru toți credincioșii ortodocși și păstorii lor.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
