JFK, între fascinație și adevăr: Dosarul Kennedy în arhiva personală a lui Gelu Voican Voiculescu
Gelu Voican Voiculescu
17.05.2025
Inițiativă de excepție: Evenimentul Istoric nr. 80/25 apr.-30 mai 2025 a publicat toate documentele secrete, în traducerea impecabilă a Elizei Ene Corbeanu, referitoare la asasinatul președintelui american John Fitzgerald Kennedy
„Dosarul Kennedy“
Descretizarea completă a tuturor documentelor clasificate aflate în diferite arhive americane, decisă la 25 ianuarie 2025, prin ordinul executiv al președintelui Donald T. Trump, a readus în atenția publică asasinarea președintelui John F. Kennedy petrecută la 22 noiembrie 1963, în orașul texan Dallas.
Cine-și mai amintește de contextul politic al momentului resspectiv de la sfârșitul anului 1963, atunci când a avut loc evenimentul care a bulversat lumea întreagă, curmând violent viața primului președinte american catolic, figură harismatică al cărui mandat începuse în ianuarie 1963?
Accesul la documentele care zăceau în arhive multiple sub interdicția secretului de stat va mai stârni oare interesul actualei societăți americane, dar și a publicului mondial în contextul nu mai puțin complicat al secolului al XXI-lea?
Să ne reamintim că personajul promițător care fusese tânărul președinte, irlandez de origine, a avut parte de la început – chiar dacă era iubit de către un segment al societății americane –, de ostilitatea unor cercuri influente în propriul său partid democrat.
Atitudinea sa împotriva segregării, criza majoră determinată de descoperirea prezenței rachetelor sovietice în Cuba, mai ales, după eșecul debarcării din golful Porcilor, precum și încercările de detensionare a confruntării cu sovieticii, dar în special, proiectul său de retragere a trupelor americane din Vietnam, care nu depășeau atunci 2.000 de militari, intenție care contraria complexul militar industrial (concernul Bell Helicopters, sprijinit de vice-președintele Lyndon B. Johnson), toate au fost suficiente motive de respingere a sa de către establishment-ul american din epocă.
La acea vreme – intrând deja în anul 1967 –, de abia împlinisem 26 de ani, dar – în ciuda profesiunii mele de geolog, angajat în proiectarea minieră –, eram foarte preocupat cu un viu interes de actualitatea politică la scară internațională.
Privind acum, retrospectiv, îmi dau seama că încă de atunci începuse a se manifesta – fără să-mi fi dat seama –, adevărata mea vocație – aceea de documentarist.
Tatăl meu – proaspăt pensionat de la Industrialexport, unde activase ca inginer petrolist, dar care, beneficiind de legislația momentului, s-a reangajat prin Camera de comerț exterior, ca salariat al unei firme străine (bineînțeles, una care subvenționa Partidul Comunist Francez…) Având acest statut, el mi-a facilitat accesul la presa occidentală: revistele L′Express, Le Nouvel Observateur, Paris-Match, pe care le obțineam privilegiat de la Athenée Palace, unde alții se înghesuiau să facă rost pe sub mână de țigări și băuturi străine, altfel greu de procurat.
Așa am ajuns să adun la un loc extrase, fragmente, decupaje, din care am reușit să asamblez cele două „dosare“: Le roman des Kennedy.
și La mort d′un président de scriitorul William Mancester.
În primul, se evoca saga clanului irlandez Kennedy (evident catolic), începând cu un Patrick, născut în 1823, care în 1848, a poposit în America. A urmat Patrick Joseph (n. în 1858), apoi Joseph Patrick (n. în 1888) care a avut cu Rose Fitzgerald nouă copii, dintre care primul Joseph (n. în 1915) fusese hărăzit de tatăl său s-ajungă președinte. Murind însă iulie 1944, în razboiul din Pacific, următorul frate John (n. în 1917), trebuia să devină, ceea ce s-a și întâmplat în ianuarie 1961, dar …
Recenta desecretizare m-a făcut să răsfoiesc după 62 de ani de la teribilul atentat care marcase anii ′60, aceste documente de presă păstrate cu grijă atâta timp.
Dincolo cu nostalgia resimțită, rememorarea m-a surprins oferindu-mi prilejul de completa cele două „montaje“ încropite la 26 de ani. Ele erau doar un adevăr parțial care abia acum poate fi întregit în urma recentei declasificări totale.
Atunci în epocă, proliferaseră nenumărate ipoteze, pe care le adunasem cu râvna unui cercetător avid de informații, în ciuda opreliștilor impuse de cenzura americană. Documentarul pe care-l realizasesem – foarte bogat în imagini foto –, s-a mai extins după asasinarea la 0h15m, 5 iunie 1968, a lui Robert F. Kennedy, ministrul Justiției, fratele defunctului președinte. În plină campanie electorală acesta a fost obstrucționat activ de către Lyndon B. Johnson. (Dacă ar fi ajuns președinte Robert era hotărît să demonstreze că asasinarea fratelui său fusese organizată de înalte structuri ale puterii americane,fiind executată de la nivelul vârfului aparatului de securitate care, printre altele, a recurs la personaje din lumea interlopă (gangsterul Sam Giancana), pentru a ajuta la acoperirea crimei. Cât despre procesul lui Sirhan Sirhan (palestinian cu cetățenie iordaniană),presupusul asasin al lui RFK – omul de paie perfect –, a fost o „farsă“ jenantă, întrucât el, așa hipnotizat cum fusese, nici măcar nu trăsese glonțul fatal, după cum a stabilit și medicul legist care a examinat cadavrul senatorului Keneddy.)
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com.
