JFK a vrut să spargă CIA „într-o mie de bucăți”. De ce nu a făcut-o?
Daniel George
02.04.2025
Adunând laolaltă fișiere și conturi personale nou nereacționate, avem dovada că a existat o schimbare puternică împotriva „autonomiei necinstite” pe care o exercita CIA, scrie Peter Kornbluh în Responsible Statcraft.
Peter Kornbluh lucrează la Arhiva Securității Naționale din aprilie 1986, unde conduce proiectele de documentare pentru Chile și Cuba. Este autorul cărții The Pinochet File: A Declassified Dossier on Atrocity and Accountability.
Când ultimele înregistrări desecretizate din dosarele asasinatului lui John F. Kennedy au fost postate pe site-ul Arhivelor Naționale săptămâna trecută, primul document pe care cercetătorii și reporterii l-au căutat a fost memoriul adresat președintelui în iunie 1961 de către consilierul Casei Albe Arthur Schlesinger Jr., memoriu intitulat „Reorganizarea CIA”.
ABC News citează statisticile dramatice, acum neredactate ale lui Schlesinger, care arătau că „CIA astăzi are aproape la fel de mulți oameni sub acoperire oficială în străinătate ca Departamentul de Stat”. De asemenea, New York Times a prezentat acel document cu titlul „Un consilier Kennedy era îngrijorat că CIA a amenințat puterea Departamentului de Stat”.
Între timp, Arhiva Securității Naționale a postat o pagină complet ignorată de când documentul a fost desecretizat pentru prima dată, juxtapusă cu pagina, acum complet neredactată, care dezvăluie raportul detaliat al lui Schlesinger către președinte. Raportul spune că „47% dintre ofițerii politici care servesc în ambasadele Statelor Unite erau CAS” – agenți care lucrau sub acoperire diplomatică, cunoscuți sub numele de „Surse americane controlate” (Controlled American Sources).
„Uneori, șeful misiunii CIA a fost în țară mai mult timp și are mai mulți bani la dispoziție, exercită mai multă influență și este mai capabil decât ambasadorul”, l-a avertizat Schlesinger pe Kennedy despre impactul negativ al CIA asupra exercitării politicii responsabile din SUA. “Adesea are acces direct la prim-ministrul local. Uneori… urmărește o politică diferită de cea a ambasadorului”, mai spunea Schlesinger.
De când a fost desecretizată parțial, în urmă cu peste 20 de ani, propunerea secretă a lui Schlesinger privind „reorganizarea CIA” a surprins un moment esențial în istoria controversată a Agenției – scurtul interludiu după eșecul dezastruos al invaziei paramilitare în Golful Porcilor, când Casa Albă a considerat că trebuie să-și reconfigureze misiunea de informații către alte departamente.
Cu notorietatea pe care o primește acum documentul, împreună cu alte înregistrări lansate recent în temeiul Kennedy Assassination Records Act, povestea de fundal a acestui moment unic în istoria operațiunilor secrete poate fi acum spusă.
Dar la acel moment, Kennedy a ignorat avertismentul prevestitor al lui Arthur Schlesinger, că „activitățile secrete sunt permise atâta timp cât nu corup principiile și practicile societății noastre și că ele încetează să fie permise atunci când efectul lor este de a corupe aceste principii și practici”.
Dacă președintele ar fi ținut cont de astfel de avertismente, moștenirea CIA ar putea să nu fie plină de scandaluri de corupție, comploturi de asasinat, răsturnarea democrației în țări precum Chile, sprijinul pentru dictaturi militare represive.
Istoria SUA și istoria atâtor alte națiuni ar fi putut fi diferite.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
