Ștefan Ion
14.07.2024
Washingtonul și Occidentul au început o nouă fază a războiului financiar împotriva Rusiei și Chinei – o escaladare puternică, dar și potențial riscantă care, dacă oamenii nu sunt atenți, ar putea oferi în cele din urmă Moscovei și Beijingului exact rezultatul pe care se crede că îl caută, scrie „The Foreign Policy”. Ultimele acțiuni ale Occidentului împotriva Rusiei comportă riscuri pentru sistemul global și ar putea provoca China.
Cum așa? Pentru că măsurile fără precedent luate la summitul G7 din iunie pentru a preda Ucrainei miliarde de dolari din profiturile obținute din activele rusești înghețate – împreună cu noile măsuri luate împotriva băncilor chineze – ar putea începe să submineze legitimitatea sistemului financiar internațional dominat de SUA, spun unii experți. Iar acest lucru l-ar putea face foarte fericit în cele din urmă pe președintele rus Vladimir Putin și mai ales pe președintele chinez Xi Jinping, despre care se spune că dorește să creeze un sistem financiar alternativ bazat pe renminbi.
Într-un moment în care multe națiuni nu sunt sigure dacă să facă afaceri cu Rusia și cad în îmbrățișarea Chinei, acțiunea G-7 trimite un mesaj: Ceea ce a fost odată sacrosanct în finanțele internaționale s-ar putea să nu mai fie. O serie de fonduri suverane, bănci centrale, corporații și investitori privați – în special din țările mai mici din sudul lumii, care sunt cele mai vulnerabile la sancțiuni – ar putea dori să se protejeze împotriva investițiilor totale în participații în dolari și euro.
Această decizie trece Rubiconul, a declarat Ryan Martínez Mitchell, profesor de drept la Universitatea chineză din Hong Kong, prin „slăbirea normei de imunitate suverană pentru băncile centrale străine”.
Orice îndepărtare de la un sistem financiar global bazat pe dolarul american nu este o perspectivă pe termen scurt, dar deciziile de acest gen contribuie probabil la electoratul care ar saluta un astfel de viitor, a spus Mitchell.
Alții sunt de acord.
Au existat multe forțe care au împins la căutarea de alternative la dolarul [american], iar această mișcare va da un impuls suplimentar acestor eforturi, a declarat Harold James, istoric financiar la Universitatea Princeton.
Cred că ne aflăm într-un punct de cotitură în care două îngrijorări coincid: una cu privire la traiectoria fiscală probabilă a SUA și o povară nesustenabil de mare; a doua cu privire la confiscarea activelor, cu sancțiuni secundare care ar putea fi aplicate țărilor care se află într-un lanț de aprovizionare cu China și apoi indirect cu Rusia.
Punctul de cotitură, avertizează James, ar putea veni sub forma multor țări, chiar și aliați ai SUA, care ar începe să își mute activele în afara dolarului și euro.
Potrivit lui Raghuram Rajan de la Universitatea din Chicago, fost guvernator al Reserve Bank of India, națiunile sunt deranjate de ideea că rezervele de 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei au fost inaccesibile timp de mai bine de doi ani.
Ca urmare, unele bănci centrale au început să își diversifice puțin mai mult rezervele, inclusiv în aur, a declarat Rajan.
James a adăugat:
Un semn care mi se pare foarte revelator este modul în care țările din Europa Centrală, Republica Cehă și Polonia, care se simt foarte apropiate de SUA și care nu erau interesate de rezervele de aur atunci când se simțeau în siguranță – într-adevăr, Republica Cehă și-a vândut rezervele de aur în ziua în care a intrat în NATO în martie 1999 – cumpără acum cantități mari de aur.
Liderii G-7 nu s-au oprit aici. Aceștia au indicat, de asemenea, că sunt luate în considerare noi măsuri care ar putea scoate treptat Beijingul din sistemul financiar internațional. Deși au declarat într-un comunicat că recunosc importanța Chinei în comerțul mondial și au afirmat că nu încearcă să facă rău Chinei sau să împiedice dezvoltarea sa economică, liderii au amenințat indirect băncile chineze și alte entități din China cu măsuri de restricționare a accesului la sistemele noastre financiare. Acest lucru ar putea intensifica dramatic războiul și riscurile pentru sistem.
Într-un interviu din 21 iunie, Hung Tran, fost director adjunct la Fondul Monetar Internațional, a declarat că Republica Populară Chineză s-a izolat deja în liniște de represaliile financiare pentru sprijinul acordat Rusiei în ultimii doi ani.
Marile bănci chineze au fost foarte prudente, reducându-și chiar expunerea și tranzacțiile cu Rusia. În locul acestora, au fost înființate instituții mai mici, care nu au afaceri cu nici o entitate americană, pentru a gestiona schimburile comerciale cu Rusia, astfel încât, practic, schimburile comerciale dintre Rusia și China să fie stabilite în renminbi și ruble.
Confiscarea efectivă a acestor active bancare a fost considerată un pas prea departe, în special de către europeni, care au respins un efort condus de Congresul SUA și sprijinit în cele din urmă de administrația Biden, de a urmări confiscarea completă. Aceasta însemna să se atingă de însuși sistemul financiar internațional – rețeaua postbelică complexă de norme, coduri și legi care a stat la baza celui mai mare val de prosperitate din istoria înregistrată și a îmbogățit Occidentul. Acest lucru seamănă un pic prea mult cu a se juca cu focul elementar, deoarece ar însemna să amenințe ideea de imunitate suverană care este esențială pentru sistem și deoarece ar însemna să prezinte riscuri sporite pentru deținerea de active denominate în dolari și euro.
Și în timp ce visul lui Xi de a avea un sistem bazat pe renminbi „are încă un drum lung de parcurs” – yuanul se află pe un îndepărtat loc cinci în ceea ce privește deținerile de monedă de rezervă la nivel mondial – intensificarea acțiunilor occidentale „poate slăbi în cele din urmă protecția dreptului internațional pentru toată lumea, nu numai pentru țintele vizate”, a scris recent Mitchell pentru Quincy Institute. Ca urmare, „intensificarea înarmării monedelor occidentale ar putea într-adevăr să stimuleze eforturile Chinei în privința yuanului și, mai semnificativ, să ofere un stimulent major planurilor pentru un coș BRICS de monede de rezervă.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro