Evanghelia Duminicii: Pilda Semănătorului
Bogdan Alexandru Duca, teolog și analist politic
13.10.2024
„Zis-a Domnul pilda aceasta: Ieșit-a semănătorul să semene sămânța sa. Și, semănând el, una a căzut lângă drum și a fost călcată cu picioarele și păsările cerului au mâncat-o. Și alta a căzut pe piatră și, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Alta a căzut între spini, iar spinii, crescând cu ea, au înăbușit-o. Iar alta a căzut pe pământul cel bun și, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit, să audă! Și ucenicii Lui ÎI întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? El a zis: Vouă vă este dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți, în pilde, ca, văzând, să nu vadă și, auzind, să nu înțeleagă. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu; cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască; iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar aceștia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar, umblând cu grijile și cu bogăția și cu plăcerile vieții, se înăbușă și nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei care, cu inimă curată și bună, aud cuvântul, îl păstrează și rodesc întru răbdare. După ce a spus acestea, a strigat:
Cine are urechi de auzit, să audă!”
Una din Evangheliile acestei duminici este, probabil, foarte cunoscută de către toți credincioșii: pilda semănătorului.
Când se fac sondaje de opinie pe tema credinței, sau când se face câte un recensământ, răspunsurile oamenilor din această țară sunt categorice: majoritatea zdrobitoare a locuitorilor acestei țări cred în Dumnezeu și nu se tem să mărturisească aceasta.
Dar aceasta nu este suficient și pilda evanghelică propusă spre meditație în această duminică ne arată că primirea seminței credinței este doar un prim pas. Și nu este meritul nostru, ci este meritul Semănătorului- Dumnezeu însuși.
Vedem că Semănătorul din Evanghelie pare neglijent. Aruncă semințele chiar peste tot, nu e atent ca ele să cadă doar pe pământul cel bun. Însă această neglijență pentru un agricultor, indică în parabolă grija lui Dumnezeu față de fiecare dintre noi. Toți primim sămânța credinței.
Însă ce facem cu ea?
Aici este deja problema noastră. Cum reușim să facem din sămânța credinței un spic aducător de roadă și hrănitor pentru alții? Iar aceasta este de fapt provocarea credinței. O credință care nu este pusă la germinat, care nu rodește cu roade demne de ea, este o credință moartă sau muribundă.
Însă aceasta nu mai este răspunderea Semănătorului ci este răspunderea fiecăruia dintre noi: cum să aducem roade ale credinței noastre. Suntem capabili să dăm rădăcini bune credinței noastre, în fapte bune și o viață conformă cu voia lui Dumnezeu?
Suntem noi capabili să trecem peste momentele de îndoială ale credinței noastre? Să rezistăm provocărilor dar mai ales plăcerilor acestei lumi care ne fac să ne uităm credința?
La toate aceste întrebări fiecare dintre noi, într-un moment de rugăciune, este obligat să caute răspunsul.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
