
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
17.12.2024
În primăvara anului 1944, Gestapo-ul a asistat un bărbat trecut de 50 de ani, cu un aer intelectual. Și era: profesor de medievistică la Sorbona. În același timp era și comandant regional al Rezistenței Franceze. Numele lui: Marc Bloch.
A fost anchetat, torturat și apoi executat de către naziști. Iar la 80 de ani de la momentul asasinării sale, Franța i-a oferit cea mai înaltă distincție: introducerea sa în Pantheon, unde osemintele sale se vor odihni alături de cele ale marilor personalități ale Franței.
Instituția Pantheonului francez, este una din cele mai impresionante instituții ale Franței moderne.
Mai mult decât un ”cavou” al personalităților națiunii, Pantheonul este spațiul de sinteză a marii culturi franceze. Rousseau, Voltaire, Hugo, Saint-Exupery, Curie și mulți alți mari francezi se odihnesc în respectul țării și națiunii care le este recunoscătoare.
Decizia a fost luată în noiembrie, de președintele Franței. Ea vine aproape ”la pachet” cu redeschiderea catedralei Notre Dame, după incendiul devastator ce a distrus bună parte din catedrală.
Practic, consideră Luke Nicastro, într-un articol pentru The American Conservative, gestul poate fi văzut ca o revoluție simbolică în Franța, încercată de președintele Macron: împăcarea Franței ”medievale” cu cea a Franței ”revoluționare”.
Acest proiect, dorit cândva și de Napoleon, și de Clemenceau, și de de Gaulle, se vrea reinventat de Macron.
Macron încearcă astfel să își construiască propriul „val suveranist”, în care este tot mai evident că lucrurile sunt departe de a fi confortabile pentru proiectul UE, așa cum este înțeles acum. Însă Macron pare în momentul epuizării sale atât ca politician, cât și ca proiect politic.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com