0 6 minute o lună

Octavian Racu, jurnalist și sociolog

04.11.2024

Maia Sandu a pierdut în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, dar a obținut un nou mandat cu ajutorul diasporei. La încheierea procesului de numărare pe teritoriul țării, contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, obține un scor de 51,19 la sută, iar actualul președinte – 48,81 la sută.

În mare parte, acest rezultat s-a datorat strategiei de campanie, care s-a axat pe prezentarea unui scenariu al complotului forțelor oculte (pe care Sandu și exponenții partidului îi numesc periodic în discursurile publice “bandiți”), nu fără participarea activă a serviciilor și poliției. Pentru a face mai credibilă povestea, în spațiul public au fost aruncate cazurile unor adolescenți care împroșcau sediile instituțiilor cu vopsea sau care ar fi planificat destabilizări în timpul unor proteste, prezentați drept grupuri diversioniste, trimiși de Moscova; au fost imflamate proporțiile coruperii alegătorilor – cele peste 300 de mii s-au dovedit a fi câteva sute de cazuri suspectate, în timp ce doar o persoană a fost arestată; s-a rostogolit povestea transportării masive a moldovenilor din Rusia spre Moldova sau alte state, pentru a participa la vot, grupuri care s-au dovedit a fi minuscule. În final, cireașa de pe tort a fost informarea de către autoritățile de la Chișinău a autorităților din capitalele europene despre planurile „forțelor oculte” de a perturba procesul de vot în diasporă prin alerte false cu bombă. Și, într-adevăr, astfel de alerte false au apărut, așa cum se prognoza (Marea Britanie, Germania, România), însă au avut rolul de a mobiliza votul diasporei, nu de-al împiedica. Desigur, imediat ieșise la rampă Maia Sandu și premierul Dorin Recean, care au acuzat bandiții de dorința de a împiedica diaspora să-și exprime votul și au îndemnat oamenii “să nu le fie frică”. Însă, în practică aceste alerte nu au perturbat procesul, având loc și în secțiile cu o prezență scăzută.

O excepție au fost alegătorii din regiunea transnistreană, în raport cu care “alertele cu bombă” au servit drept pretext pentru blocarea accesului la secțiile de votare. În prima jumătate a zilei forțele de ordine au blocat circulația pe podul de peste Nistru, care leagă orașele Râbnița și Rezina, sub pretextul prezenței unui bărbat suspect cu o cutie, conținutul căreia nu voia să dezvăluie. Mai târziu, pe același pod au început lucrările de reparații, iar circulația a fost blocată din nou. Spre finalul zilei, poliția a anunțat că a primit un apel telefonic la 112 despre minarea podului, circulația fiind blocată din nou de mascați, pentru câteva ore.

O alertă cu bombă a fost invocată și la Varnița, o localitate din suburbia orașului Tighina, unde au fost create trei secții de votare în incinta liceului teoretic din localitate. Clădirea a fost evactuată, au fost scoase urnele de vot, a dispărut din motive necunoscute curentul, iar “verificările” au durat două ore – până la încheierea procesului de votare la ora 21:00, timp în care oamenii, sosiți cu transportul dincolo de Nistru, au fost nevoiți să stea afară în frig. E adevărat că în final s-a decis prelungirea programului până la 23:00, însă oamenii deja plecaseră pe la casele lor.

Între timp, la posturile TV afiliate guvernării (cum ar fi JurnalTV), liderii de opinie explicau oamenilor că în cazul unui vot greșit, Republica Moldova va fi atrasă într-un război împotriva Ucrainei, iar tinerii moldovenii vor fi trimiși să moară pe câmpul de luptă. ONG-urile care se ocupă de obicei de monitorizarea alegerilor au raportat că la Moscova „alegătorii sunt corupți cu ceai, invitații la cafenele și piese de-ale lui Iurie Bujor”.

Cu alte cuvinte, campania din turul doi al alegerilor prezidențiale, în special în ziua alegerilor, s-a construit pe alimentarea fricii, paranoii, pe manipulare și abuzuri nemaivăzute din partea forțelor de ordine. Totul conform cele mai înalte practic și standarde europene. Și, într-adevăr, cum observă multe voci, comparativ cu scrutinul “european” de azi, alegerile din epocile întunecate ale lui Voronin și Plahotniuc pot fi considerate acum cele mai libere și democratice din istoria Republicii Moldova. După cum s-a exprimat azi expertul în drept, Nicolae Eșanu – “indiferent cine a câștigat noi toți am pierdut”.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previzualizare articole