Subiect sensibil pe agenda UE: Bosnia- Herțegovina
Reîncepe cursa pentru Balcani. Mai multe state din UE doresc grăbirea aderării Bosniei- Herțegovina în Uniunea Europeană, ca un pas important în procesul de integrare a întregii regiuni.
Bogdan Duca, analist politic
Germania, Austria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Slovacia și Slovenia au solicitat recent începerea negocierilor de aderare cu Bosnia- Herțegovina la summitul UE ce se va desfășura la sfârșitul săptămânii. În același timp, Franța, Olanda și Danemarca sunt rezervate cu privire la o astfel de decizie.
Bosnia-Herțegovina este, alături de Kosovo, regiunea cea mai sensibilă din sud-estul Europei, pacea din fosta țară iugoslavă fiind una deosebit de fragilă. Practic Bosnia-Herțegovina este o confederație de 3 state autonome (bosniacă, sârbă și croată) aflate sub controlul direct al Uniunii Europene.
Deși au trecut decenii de la încheierea conflictului din regiune, criza este departe de a fi depășită. Toate cele trei entități etno-religioase (bosniacii sunt de confesiune musulmană, sârbii sunt ortodocși și croații sunt catolici) au nemulțumirile lor legate de status-quo și au propria memorie a războiului.
Pe de altă parte, dorința unui grup de state UE de a forța aderarea Bosniei-Herțegovina la Uniunea Europeană indică o nouă filozofie a Bruxellesului. Această filozofie se dorește a fi aplicată și Ucrainei și Republicii Moldova: integrarea în UE ca formulă politică de depășire a conflictelor și antagonismelor interne din țările ce ar urma să adere.
Această nouă strategie presupune un cost mare din punct de vedere economic și politic pentru statele deja membre, care vor trebui să acopere mai ales financiar decalajul dintre Uniunea Europeană și țările candidate.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
