Asia Times: BRICS+ marchează sfârșitul ideologiei neoliberale
Daniel George
22.09.2025
„BRICS întruchipează tranziția de la ordinea neoliberală către un sistem internațional multipolar, unul mai pragmatic”, scrie Jan Krikke în publicația Asia Times.
Jan Krikke a fost corespondent în Japonia pentru diverse publicații și redactor-șef al revistei Asia 2000 din Hong Kong. Este autorul cărții „O trilogie Est-Vest despre conștiință, informatică și cosmologie” (2025).
Apariția BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – împreună cu cercul său extins de membri noi și parteneri (BRICS+), reprezintă una dintre cele mai importante evoluții în guvernanța globală de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ceea ce a început ca o coaliție laxă pentru reforma instituțiilor multilaterale a evoluat într-un bloc mai asertiv, promovând suveranitatea economică și modele alternative de guvernanță. Procedând astfel, BRICS contestă moștenirea intelectuală și instituțională a neoliberalismului, succesorul ideologic al structurilor neocoloniale postbelice.
După 1945, sistemul internațional a fost structurat în jurul unor instituții conduse de Occident: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Reglementelor Internaționale, Curtea Internațională de Justiție și Națiunile Unite, printre altele. Guvernarea lor reflectă condițiile geopolitice de la mijlocul secolului al XX-lea.
Propunerile repetate de reformare a acestor instituții au stagnat. Ca răspuns, stateleBRICS au creat Noua Bancă de Dezvoltare (NDB) și Aranjamentul Rezervelor Contingente (CRA), cu sediul la Shanghai, ca alternative la FMI și Banca Mondială.
Până în 2025, NDB aprobase proiecte în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, în principal în infrastructură și dezvoltare durabilă, subliniind capacitatea BRICS de a acționa ca o arhitectură financiară paralelă.
Șocul Trump
Progresul către o integrare mai profundă a BRICS a fost inegal până când șocurile externe au oferit un nou impuls. Realegerea președintelui SUA, Donald Trump, a revigorat blocul în mai multe moduri
Tarifele impuse de Trump – inclusiv taxe de 50% pentru bunurile indiene – au semnalat New Delhi fragilitatea parteneriatului cu SUA. Prim-ministrul indian, Narendra Modi, a răspuns prin intensificarea relațiilor diplomatice cu Beijingul și Moscova, promovând în același timp comerțul sud-sud. Această repoziționare a consolidat rolul BRICS ca centru pentru cooperarea economică și de securitate non-occidentală.
Pe partea de securitate, Trump a pus la îndoială deschis extinderea NATO în Ucraina, aliniindu-se parțial preocupărilor Rusiei și neliniștindu-i pe aliații europeni. Declarația sa repetată – „acest război nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată” – a evidențiat divergența de la consensul transatlantic.
Impactul BRICS
Declinul neoliberalismului coincide cu ascensiunea liderilor naționaliști – Trump și Putin – ale căror politici, deși provin din tradiții diferite, converg cu prioritățile BRICS.
• Suveranitate economică: Trump promovează relocalizarea și tarifele vamale; Putin susține autosuficiența; membrii BRICS susțin politica industrială și direcționarea statală a sectoarelor strategice.
• Scepticism față de globalizare: Trump critică OMC și lanțurile de aprovizionare globale; Putin încadrează globalizarea ca dominație occidentală; BRICS caută multipolaritate și reforme ale regulilor comerciale globale.
• Legitimitate: Trump face apel la „americanul uitat”; Putin la mândria națională; liderii BRICS precum Lula, Modi, Xi și Ramaphosa folosesc narațiuni naționalist-populiste similare pentru a justifica instituții alternative.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
