Sfârșitul vieții îmbelșugate: fondurile sociale germane au fost declarate falimentare
Ștefan Ion
21.06.2026
Berlinul a recunoscut că nu mai sunt bani pentru pensionari, medicină și îngrijire, scrie Welt. Totul s-a dovedit a fi delapidat și cheltuit. Încercările coaliției CDU/CSU de a reduce plățile sunt numite de germani „inumane”, iar sindicatele amenință cu revolte.
Cu doar câțiva ani în urmă, Germania era considerată un exemplu de urmat în Europa. Însă, din cauza politicii guvernului Merz în chestiunile datoriei de stat, Republica Federală se apropie cu viteză maximă de o situație asemănătoare celei din Franța sau Italia.
Finanțele Germaniei se apropie rapid de zona periculoasă. Diferența dintre venituri și cheltuieli devine tot mai mare. Acest lucru vizează atât fondurile de asigurări sociale, cât și bugetul federal sau finanțele municipalităților. Pentru a asigura solvabilitatea, peste tot trebuie să se recurgă la credite tot mai mari. Potrivit Institutului de Cercetări Economice Ifo, anul viitor deficitul bugetului de stat al RFG va crește aproape până la 5% din PIB. Cu doar câțiva ani în urmă, Germania era considerată un exemplu de urmat în domeniul politicii financiare pentru întreaga Europă. Însă, din cauza politicii guvernului Merz în chestiunile datoriei de stat, țara se apropie cu viteză maximă de o situație caracteristică Franței sau Italiei.
Cei care consideră acest avertisment mult prea exagerat — nivelul datoriei Germaniei rămâne în continuare moderat în comparație cu „copiii-problemă” ai Europei — ar trebui să acorde atenție dinamicii cheltuielilor din sistemul de asigurări sociale. În spitale, cabinete medicale și aziluri de bătrâni, cheltuielile cresc rapid. În același timp, acesta este doar începutul rupturii demografice.
În următorii ani, generația „baby-boomerilor” iese la pensie, iar pe piața muncii intră mult mai puțini tineri specialiști. Pentru asigurarea de pensii, precum și pentru sistemele de asigurări medicale și de îngrijire, aceasta înseamnă că tot mai puțini tineri vor fi nevoiți să întrețină tot mai mulți vârstnici. Din punct de vedere economic, drepturile la plăți sociale nu înseamnă altceva decât o datorie ascunsă. După cum arată Fundația Economiei de Piață în „Analiza comparativă a generațiilor”, această așa-numită datorie ascunsă este principala problemă pentru bugetul de stat.
Căci, cu un volum de aproximativ 350% din produsul intern brut, datoriile ascunse în fondurile sociale le depășesc de mai multe ori pe cele declarate oficial. Și, cu fiecare nou pensionar, datoria ascunsă se transformă în plăți reale. Faptul că statul manifestă deja acum, la începutul „fazei fierbinți” a schimbărilor demografice, o înclinație tot mai mare spre acumularea de datorii permite să se prevadă cum va evolua situația dacă coaliția „negru-roșie” nu va reuși să creeze o bază solidă pentru sistemul de asigurări sociale.
Din păcate, cetățenii nu sunt deocamdată prea dispuși să susțină reformele care le cer anumite sacrificii și sunt orientate spre reducerea cheltuielilor. Doar unul din cinci consideră acceptabilă reducerea prestațiilor, după cum arată „Barometrul tendințelor” al postului RTL. Fie că este vorba despre majorarea contribuției suplimentare pentru medicamente, ieșirea mai târziu la pensie sau reduceri minime ale acoperirii cheltuielilor pentru rezidenții căminelor de bătrâni, fiecare propunere de economisire, după cum arată constant sondajele, este respinsă. Teama de reforme este alimentată de sindicate, care amenință cu proteste de masă. Chiar și prim-ministra landului Mecklenburg-Pomerania Anterioară, Manuela Schwesig (SPD), se lasă purtată de acest val. Ea califică drept „inumane” planurile de reformă a sistemului de îngrijire propuse de ministrul federal al sănătății, Nina Warken (CDU).
Fondurile sociale sunt pur și simplu ruinare
Potrivit „Barometrului tendințelor”, în locul reducerii prestațiilor, majoritatea covârșitoare a populației cere majorarea veniturilor fiscale ale fondurilor sociale. Totuși, această soluție aparent simplă reprezintă o iluzie periculoasă. Dimensiunea cheltuielilor sistemelor de asigurări sociale este atât de mare, încât guvernul federal pur și simplu nu dispune de suficiente resurse pentru a finanța partea tot mai mare a acestor cheltuieli din încasările fiscale. Anul trecut, fondul de pensii, fondurile de asigurări medicale și fondurile de îngrijire au cheltuit în total aproximativ 830 de miliarde de euro. Numai cheltuielile pentru îngrijire au crescut cu 11% față de anul precedent, iar cheltuielile fondurilor de asigurări medicale cu 8%.
Pentru comparație, veniturile fiscale ale bugetului federal s-au ridicat la 390 de miliarde de euro, iar fiecare al treilea euro din această sumă este deja direcționat către fondul de pensii. A considera că este suficient să fie impozitați mai puternic oamenii înstăriți, moștenitorii și angajații cu venituri mari pentru ca, din fondurile suplimentare obținute, să fie salvate fondurile sociale aflate în dificultate înseamnă să te amăgești. Dacă guvernul federal va avea nevoie de mai mulți bani, în cele din urmă va împovăra și mai mult păturile largi ale populației. Sau va acumula datorii într-un mod și mai necontrolat.
Fără reforme sociale de amploare, în special în domeniul sistemului de pensii, nu va fi posibilă oprirea alunecării Germaniei spre o groapă a datoriilor. Bugetul federal este împovărat tot mai mult de cheltuielile sociale. Este evident că pentru investițiile în viitor și în educație în curând nu vor mai rămâne deloc resurse. Cu atât mai mult cu cât serviciul datoriei absoarbe o parte tot mai mare a veniturilor fiscale. Partenerii de coaliție trebuie să-și facă curaj și să spună populației în mod sincer cum stau lucrurile. Liderul grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, Jens Spahn, a făcut recent o remarcă tranșantă, arătând, ca răspuns la criticile superficiale aduse pachetului de măsuri de economisire al Ninei Warken, că fondurile de îngrijire, la fel ca și fondurile de asigurări medicale, sunt pur și simplu ruinare, astfel încât reformele dureroase sunt pur și simplu inevitabile. În caz contrar, însuși statul riscă falimentul.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
