Daniel Caraivan, activist pentru drepturile omului, membru al Grupului De Dialog Şi Cooperare pentru Incluziunea Romilor (Roma Sounding Board), grup iniţiat de Banca Mondială, fondator și președinte al Asociației DANROM din Făurei
25.05.2024
Anul electoral 2024 aduce cu sine un val de retorică politică intensă și controversată în România. Evenimentele electorale, prezentările programelor politice și strategiile de atragere a electoratului prin atitudini populiste sunt la ordinea zilei.
Un aspect alarmant al acestui context electoral este proliferarea discursului instigator la ură, îndreptat în mod special împotriva comunității rome.
Ascensiunea discursului ultra-naționalist
În ultimii ani, Europa a fost martora unei creșteri semnificative a discursului politic ultra-naționalist și extremist. Această tendință a găsit un teren fertil și în România, unde politicienii adoptă din ce în ce mai des astfel de strategii pentru a câștiga simpatia electoratului. Din păcate, reacția societății a fost adesea pozitivă, reflectând o acceptare îngrijorătoare a acestui tip de retorică.
Inițiative europene pentru combaterea urii
În contextul acestei tendințe, Comisia Europeană a adoptat, la 9 decembrie 2021, o comunicare intitulată „O Europă mai favorabilă incluziunii și mai protectoare: extinderea listei infracțiunilor UE la discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură”. Această inițiativă vizează adoptarea unei decizii a Consiliului de extindere a listei actuale a infracțiunilor UE, prevăzute de art. 83 din TFUE, prin includerea în această categorie a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură.
Discriminarea romilor în campania electorală
Discursul instigator la ură este definit ca fiind orice formă de exprimare îndreptată împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, motivat de caracteristicile personale sau statutul acestora. În perioada electorală, acest tip de discurs a devenit și mai vizibil, fiind alimentat de mass-media și de strategii politice bine gândite. Un exemplu notabil este cel al evenimentelor din localitatea Buzescu, unde o familie de etnie romă a fost acuzată de blocarea circulației publice în urma unei adunări mari. Serviciul Rutier Teleorman a intervenit și a deschis un dosar penal. În acest context, o parte din presă a aruncat vina asupra primarului pentru faptul că nu a gestionat situația, accentuând opulența caselor romilor și folosind acest subiect pentru a discredita anumite figuri politice.
Manipularea mediatică și electorală
Un alt caz ilustrativ este atitudinea primarului municipiului Timișoara, care, în prag de alegeri, a decis să demoleze un gard construit fără autorizație de o familie de romi. Deși măsura este legală, modalitatea de aplicare și momentul ales ridică întrebări. Primarul a făcut din această acțiune un spectacol mediatic, subliniind că el este cel care restabilește ordinea și respectă promisiunile făcute timișorenilor. Este legitim să ne întrebăm de ce această măsură nu a fost aplicată în cei patru ani de mandat anteriori.
Campania electorală din 2024 scoate la iveală vulnerabilitățile și tensiunile din societatea românească, exacerbând prejudecățile și discriminarea împotriva comunității rome. Este crucial ca alegătorii să fie conștienți de aceste strategii manipulative și să susțină un discurs politic bazat pe incluziune și respect reciproc. Europa a făcut pași importanți în direcția combaterii discursului de ură, dar este responsabilitatea fiecărui stat membru și a fiecărui cetățean să continue acest efort și să respingă ferm orice formă de discriminare și instigare la ură.
Problema romilor nu are nimic de-a face cu politica.Pana nu vor învață cei 7 ani de acasă și nu se vor comporta ca niște oameni civilizați vor fi tot probleme.Probleme generate de ei!