Eduard Habsburg-Lothringen: Renașterea credinței în Europa depinde de creștinii care au o relație personală cu Hristos
Daniel George
09.06.2026
Eduard Habsburg-Lothringen, descendent al familiei Habsburg, a fost, între 2015 și 2025, ambasador al Ungariei pe lângă Sfântul Scaun și pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta. A studiat filosofia și istoria la Universitatea Catolică din Eichstätt-Ingolstadt, unde a obținut un doctorat în filosofie cu o disertație despre sfârșitul neotomismului, și ulterior a continuat studiile la Universitatea din Fribourg, Elveția. A fost scenarist și prezentator într-un serial TV și a lucrat timp de cinci ani ca purtător de cuvânt al Monseniorului Klaus Küng, episcop de St. Pölten. A publicat mai multe romane și cărți despre istorie și familie. Cele mai recente cărți ale sale sunt: Calea Habsburgică, 7 reguli pentru vremuri turbulente (2023); Construirea unei familii sănătoase într-o lume distrusă: Lecții Habsburgice din secole (2024).
Eduard Habsburg-Lothringen a acordat un interviu publicației The HungarianConservative.
Reproducem, în rândurile de mai jos, cel mai importante declarații ale acestui interviu.
Ați scris o carte, Calea Habsburgică, și în această carte ați menționat că ați fost influențat de Otto von Habsburg, care a fost părintele ideii paneuropene. Ce fel de perspective politice împărtășiți despre el?
Principala influență a fost pur și simplu privilegiul de a putea interacționa cu el timp de mulți ani. Încă de mic copil, am mers la discursurile sale despre Europa. Am mers la mitingurile sale politice pentru alegerile europene. Am fost cu el în Germania, în Austria, în Ungaria când a călătorit. Eu și fiica sa, Walburga, am fost reprezentanții săi la picnicul paneuropean din Sopron, când s-a deschis pentru prima dată Cortina de Fier. Dar cel mai impresionant moment a fost când era deja în vârstă și am mers la Templul Mátyás, iar el m-a dus pe un mic balcon din stânga, chiar deasupra altarului. Ne-am uitat în jos în zona altarului principal și mi-a arătat unde zăcea tatăl său când a fost hirotonit – când a devenit rege al Ungariei – și mi-a arătat cum se uita de sus la tatăl său; deci aceasta a fost istorie vie. Și avea un simț al umorului sec. Încerca să nu se ia prea în serios; era foarte inteligent și avea o perspectivă largă asupra Europei și asupra ideii că țările de după Cortina de Fier făceau parte din Europa.
Care este evaluarea dumneavoastră asupra direcțiilor politice actuale ale Uniunii Europene?
Cred că ideea europeană este una foarte importantă. Cred că datorăm decenii și decenii de pace faptului că Europa a fost unificată. Cred că Uniunea Europeană a pierdut poate puțin din perspectiva subsidiarității, respectul pentru o singură țară. Tentațiile centralismului de la Bruxelles sunt întotdeauna foarte puternice, mai ales dacă ai o birocrație uriașă care funcționează acolo. Și cred că Europa trebuie să redescopere cumva ceea ce este. Așadar, anii mei de lucru pentru Ungaria mi-au arătat cumva fisurile proiectului, dar proiectul în sine este măreț și important.
Ar fi Otto von Habsburg de acord cu acest tip de federalizare a comunității europene?
Cred că nu, dar ce știu eu? Alți membri ai familiei ar spune poate că da. Aceasta este o dezbatere pe care nu o putem controla. Știu că în Ungaria majoritatea oamenilor cred cu tărie în proiectul european, la fel ca majoritatea europenilor, dar poate că mai există loc pentru a învăța cum să-l facem mai bine.
Aveți șase copii, sunteți bunic și ați scris o carte despre valorile familiale. Care este secretul unei familii numeroase și al faptului de a fi un bărbat căsătorit cu copii?
Răspunsul este un singur cuvânt: credință. Cred că familia nu poate fi trăită fără credință. A avea o familie numeroasă este un pariu pe care îl vei asuma mai ușor dacă ai credință. Cred că bărbații și femeile sunt foarte diferiți fizic, psihologic, față de mediul lor, față de tot. Ceea ce vă leagă este dragostea și respectul. Dacă aveți credință în comun, cuplul vostru va fi practic de neînvins. Este podul care vă ține uniți, chiar și în vremuri foarte dificile. De aceea, Habsburgii au fost întotdeauna atât de puternic construiți pe valorile familiale. Nu și-au extins imperiul prin război și prin cuceriri, ci prin căsătorie, iar politica căsătoriei este ceva ce avem în ADN-ul nostru. Familia numeroasă face diferența. Dacă ai unul sau doi copii, poți continua să trăiești ca un cuplu de studenți într-un fel. Dacă ai șase copii, nu poți. Prioritățile tale devin copiii, iar în jurul mesei din bucătărie, într-o familie numeroasă, înveți toate valorile și toate virtuțile necesare unui cetățean astăzi. A avea mulți copii este cel mai mare dar pe care soții și-l pot oferi unul altuia. Dacă crești într-o familie numeroasă, înveți să-ți pese și să ai grijă de membrii mai slabi ai familiei, înveți că nu ești centrul lumii, înveți că nu ai dreptul la nimic, dar că o parte din ceea ce ești este să dăruiești. Cred că am pierdut puțin din asta.
În cele din urmă, în opinia dvs., care este importanța credinței personale în Iisus, în această lume post-postmodernă?
Ai spus perfect corect, trăim într-o lume post-religioasă. Am trecut de 1.500 de ani de epoca lui Constantin cel Mare, o întâlnire strânsă între biserici și stat, și acum trăim într-o epocă pur seculară, cel puțin în Europa de Vest. Cred că renașterea credinței în Europa depinde de creștinii care au o relație personală cu Hristos. Există mulți oameni botezați, al căror nume este scris în registrele bisericești. Vom face să reină credința în lumea noastră dacă oamenii dau mărturii de credință. Astăzi, în era internetului, avem o posibilitate pe care nu o aveam nici acum 20 de ani: influenceriicare vorbesc despre credința lor pot conduce mulți alți oameni la dezvoltarea unui interes pentru Hristos. Deci, cred, așa cum ai spus, că este vorba mai puțin despre bisericile instituționale, ci despre o decizie personală pentru Dumnezeu, iar acest lucru revine într-un mod puternic în Europa. Mulți adulți redescoperă credința. Și nu trebuie să fii catolic pentru a fi un bun creștin. Se întâmplă să fiu catolic pentru că sunt Habsburgic.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
