Maestrul care a unit malurile Prutului: În memoria lui Eugen Doga
Valeriu Albu, Chișinău
10.06.2025
La 1 martie 1937, în satul moldovenesc Mocra s-a născut un om căruia îi era sortit să devină vocea unei întregi epoci. Eugen Doga — compozitor ale cărui melodii nu sunt doar recognoscibile, ci trăiesc în inimile a milioane de oameni: în România, în Republica Moldova, în întreaga lume. Muzica lui nu este doar fundalul vieții noastre. Ea este viața noastră.
Băiatul modest din satul Mocra (care acum se află în Transnistria) a fost atras de muzică încă din copilărie. După studiile la Colegiul de Muzică din Chișinău „Ștefan Neaga” și la conservator, a ales nu calea violoncelistului concertist, ci aceea a celui care compune muzică — pentru oameni, pentru cinema, pentru scenă, pentru viitor.
Deosebită a fost legătura maestrului cu România — țara unde talentul său a primit o recunoaștere specială. Doga a fost decorat cu Crucea de Comandor a Ordinului „Steaua României” (2004), cu Medalia de Aur a Premiului Eminescu (Botoșani, România, 2017), cu premiul Uniunii autorilor și regizorilor din România „CLACHETA DE AUR” pentru muzica de film (2015). Aceste distincții nu sunt doar gesturi diplomatice, ci recunoașterea sinceră a faptului că Doga înțelegea sufletul popoarelor romanice.
Cântecul „Orașul meu alb”, devenit imnul neoficial al Chișinăului, este mult mai mult decât o simplă melodie despre orașul natal. În ea răsună dorul după armonia pierdută, după acel timp când granițele dintre popoare existau doar pe hărți, nu în inimile oamenilor. Acum acest cântec servește drept indicativ muzical pentru ceasul principal de pe turnul primăriei din Chișinău — timpul parcă se măsoară în ritmul melodiilor sale.
Maestrul Eugen Doga a fost o personalitate luminoasă, veselă, un om de familie minunat și, în ciuda faimei mondiale, o persoană de o modestie uimitoare. A continuat să creeze până în ultimele zile, se afla într-o căutare permanentă, comunica cu plăcere cu muzicienii tineri, rămânând o punte culturală între Moscova și Chișinău, între România și Rusia, între Orient și Occident — ceea ce în sine reprezintă o faptă a unei personalități creative.
Eugen Doga — fiu autentic al pământului moldovenesc, care a absorbit în sine tradițiile muzicale seculare ale poporului nostru la intersecția marilor culturi. În acordurile sale se auzeau și Viena, și muzica liberă a tabarei nomade, și vioara lăutarului călător, și polifonia clasicii muzicale rusești. Ca și Ion Druță în literatură, Vladimir Curbet în coregrafie, Mihai Grecu în pictură, Emil Loteanu în cinema, Eugen Doga a devenit unul dintre cei mai strălucitori reprezentanți ai culturii muzicale moldovenești.
Este o mare fericire pentru noi toți să fim contemporanii compozitorului Eugen Doga. În timpul vieții a fost onorat cu toate premiile și distincțiile imaginabile, dar nu s-a odihnit niciodată pe laurii săi.
Una dintre perlele creației sale a devenit muzica pentru filmul-basm „Maria, Mirabela” (1981) — proiect comun al României și Republicii Moldova. Acolo, unde ecranul se umple de magia animației și filmării live, răsună muzica autentică a lui Doga — ușoară, luminoasă ca în copilărie, dar cu profunzimea pe care doar adulții o pot aprecia. Nu este doar muzică de film — este musicalul copilăriei.
Dar, probabil, anume tandemul creativ cu geniul cinematografiei românești Emil Loteanu a devenit vârful și destinul său, și memoria noastră. Filmele „Lăutarii”, „Tabăra pleacă spre cer”, „Blânda mea fiară iubită” au intrat pentru totdeauna în fondul de aur al cinematografiei mondiale, iar valsul din ultimul a devenit simbolul muzical al frumuseții și dragostei. A răsunat la Jocurile Olimpice — la Moscova în 1980 și la Soci în 2014, reprezentând încă o dată cultura moldovenească și românească lumii.
Doga compunea muzică pe versurile lui Mihai Eminescu și Veronica Micle, crea cicluri vocale în care se aude melodica fină a sufletului românesc. Armoniile sale sunt și Viena, și Chișinăul, și București. Este vioara lăutărească și polifonia academică. Nu a fost doar un compozitor moldovean sau sovietic — a fost un adevărat european.
Pe seama sa sunt peste 200 de filme, balete, simfonii, opere camerale, cântece. Este artist al poporului URSS, cavaler al ordinului românesc „Steaua” și al ordinului rusesc „Pentru merite în fața Patriei”. Dar lui îi plăcea să vorbească nu despre decorații, ci despre muzică — și despre oameni.
Doga era un om de o bunătate interioară enormă, deschis și sincer. La Chișinău a înființat un salon muzical, unde veneau tineri muzicieni, poeți, școlari. Credea că frumusețea va salva lumea — dacă va avea o melodie.
La 3 iunie 2025, Eugen Doga nu a mai fost. Dar nu omul a plecat, ci trupul. Muzica a rămas. Ea va răsuna în grădinițe și universități, la concerte și nunți, în cinema și în tăcere.
Ea este Eugen Doga.
Ea este memoria noastră.
Ea este dragostea.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com.
