Europa promovează un plan delirant de reînarmare în stil american
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
03.05.2025
Luna trecută, Comisia Europeană, organul executiv al UE, a propus Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE), parte a planurilor ample de reînarmare ale UE, în valoare de 900 de miliarde de dolari. Această ambiție, impulsionată de elitele de la Bruxelles, Berlin, Paris și Varșovia, mai degrabă decât de sprijinul larg al diverselor populații ale Europei, reflectă o iluzie periculoasă: aceea că, în fața unei presupuse retrageri a SUA, UE trebuie să preia rolul de principal apărător al „ordinii mondiale liberale bazate pe reguli”.
Însă nu toată lumea din UE este însă de acord. Țări precum Ungaria, Slovacia, Italia și Spania sunt cunoscute pentru îmbrățișarea lor mai puțin entuziastă a pasiunii pentru reînarmare. Săptămâna trecută, o voce dezacord a venit din partea Parlamentului European, ales direct de cetățenii UE – spre deosebire de Comisie, atrage atenția o analiză Responsible Statecraft.
Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a respins în unanimitate temeiul juridic propus de Comisie pentru SAFE, și anume articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acesta este mai mult decât un detaliu juridico-tehnocratic arcan: Articolul 122 permite Comisiei să invoce urgența pentru a ocoli Parlamentul European și a asigura aprobarea propunerilor sale cu doar o majoritate calificată în Consiliu. Întrucât deciziile de politică externă sunt luate prin consens, scopul acestei manevre este de a elimina potențialele vetouri din partea țărilor membre sceptice.
Utilizată din punct de vedere istoric pentru crize precum COVID-19, această procedură este acum transformată în armă de către liderii Comisiei, conduși de Ursula von der Leyen, președinta acesteia, pentru a operaționaliza conceptul de „reînarmare”.
Von der Leyen, alături de Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă, Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, s-a bazat pe o retorică alarmistă, exagerând amenințările externe – în special din partea Rusiei – pentru a justifica această grabă. Această narațiune bazată pe frică pune presiune pe toate statele membre să se alinieze la o agendă de securitate centrată pe Rusia, adesea în contradicție cu propriile priorități: este adevărat că Rusia este percepută, fără îndoială, ca o amenințare serioasă în statele baltice și în Polonia, de unde și sprijinul pentru politici dure, dar Ungaria și Slovacia, dimpotrivă, pledează de mult timp pentru o încheiere negociată a războiului din Ucraina. Și Spania și Italia tratează migrația și statele în declin din sudul Mediteranei, nu Rusia, drept principalele lor riscuri de securitate.
Totuși, decizia Comisiei reprezintă o depășire semnificativă a limitelor, marginalizând Parlamentul și, eventual, unele state membre, un proces care subminează democrația. Invocând urgența, Comisia încearcă să accelereze SAFE fără controlul necesar pentru o astfel de schimbare transformatoare. Respingerea acestei căi de către Comisia Juridică evidențiază eșecul Comisiei de a justifica această urgență sau de a explica de ce au fost ignorate căile legale alternative.
Acest vot este procedural – nu trebuie confundat cu o poziție de principiu împotriva reînarmării. De fapt, majoritatea agresivă a Parlamentului, formată din partide de centru-dreapta și centru-stânga, a aprobat conceptul într-o rezoluție pe această temă. Opoziția a venit în mare parte din partea partidului de dreapta Patrioți pentru Europa (grupul politic care include partidul prim-ministrului maghiar Viktor Orban și Adunarea Națională Franceză, în prezent cel mai popular partid din Franța), a stângii și a unui număr de eurodeputați independenți.
Votul din Comisia Juridică rămâne concentrat pe aspecte tehnice. Unii eurodeputați, în special din Franța, insistă chiar asupra unei clauze mai puternice de „cumpărare de produse europene” în cadrul SAFE, în beneficiul industriei de armament a continentului, ai cărei lobbyiști sunt din ce în ce mai activi la Bruxelles. Parlamentul sau organismele sale dedicate, cum ar fi comisiile pentru afaceri externe și apărare și securitate, nu au abordat până acum problema cu claritate strategică – cum ar fi adresarea de întrebări despre scopul SAFE, adversarii vizați de UE sau de ce o astfel de consolidare militară masivă este necesară cu atâta urgență.
Și mai îngrijorător este faptul că efortul de militarizare al UE exacerbează neglijarea diplomației. În timp ce elitele se complac în aceste iluzii, cetățenii UE par a fi mult mai sceptici cu privire la creșterea dramatică a cheltuielilor pentru apărare. Mai mult, UE, spre deosebire de SUA, nu are nici capacitatea de a susține această cale, nici protecțiile de care se bucură SUA, cum ar fi faptul că este protejată de două oceane și situată între vecini neamenințători.
Între timp, în căutarea unei puteri dure evazive, UE este ocupată să irosească puterea non-coerente care obișnuia să-i definească influența globală, închizând ochii la crimele Israelului în Gaza, minimalizând regresul democratic din Turcia și închizându-se autocraților precum Aliyev din Azerbaidjan – toate acestea pentru, în cel mai bun caz, câștiguri marginale.
Un vot în Comisia Juridică nu va aborda toate aceste probleme, dar oferă o mică licărire de speranță. Ar putea încetini procesul de militarizare, permițând reprezentanților aleși și statelor membre să examineze ramificațiile pe termen lung ale SAFE, să conteste excesele de putere ale Comisiei, determinate de frică, și să acorde prioritate diplomației cu adversarii. Dacă Comisia persistă în acapararea puterii, este susceptibilă de a fi contestată, de către Parlamentul European sau de statele membre, în fața Curții de Justiție a UE.
Ambiția nechibzuită de a emula supremația în stil american, fără puterea sau protecțiile sale, riscă să consolideze un viitor militarizat pentru Europa în detrimentul principiilor sale democratice, al diverselor sale nevoi de securitate și al supraviețuirii sale într-o regiune în care greșelile s-ar putea dovedi catastrofale.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
