Verdictul lui Le Pen expune tensiunile din cadrul sistemului francez
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
01.04.2025
Se pare că visul doamnei Le Pen, de a ajunge Președintele Franței, s-a prăbușit luni, când doamna Le Pen – alături de opt membri ai Parlamentului European și 12 asistenți de partid – a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Uniunii Europene. În consecință, i s-a interzis să candideze pentru o funcție timp de cinci ani, decizia având efect imediat, scrie The Christian Science Monitor.
Marine Le Pen a fost, de asemenea, condamnată la patru ani de închisoare (deși va executa doar doi, în arest la domiciliu) și forțată să plătească o amendă de 100.000 de euro. Dar oprirea ascensiunii sale politice pare a fi cea mai supărătoare pentru Le Pen, care este favorită în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Se așteaptă ca Le Pen să facă recurs la decizia judecătorului, iar partidul ei se străduiește să găsească un înlocuitor potrivit – cel mai probabil Jordan Bardella, președintele partidului. Dar susținătorii lui Marine Le Pen spun că aceasta a fost vizată în mod nedrept de sistemul judiciar și au numit decizia nedemocratică – în special prin utilizarea clauzei de ineligibilitate.
Nu este prima dată când unui politician francez i se interzice să candideze pentru o funcție. Fostul prim-ministru francez François Fillon a fost declarat neeligibil timp de zece ani în 2020 în urma unui verdict dat de instanță, la fel ca și politicianul de dreapta Alain Juppé în 2004.
Dar cazul Le Pen a ridicat semne de întrebare cu privire la felul în care justiția poate sfida democrația, scrie sursa citată.
“Controlurile și echilibrele fac parte dintr-un sistem democratic tradițional. Problema aici nu este ce a făcut Le Pen și dacă a fost împotriva legii”, spune Hall Gardner, profesor emerit de științe politice la Universitatea Americană din Paris. „Problema este dacă pedeapsa ar fi trebuit să includă ineligibilitatea lui Le Pen de a candida din nou… și dacă acea parte a deciziei a fost motivată politic.”
Le Pen a spus telespectatorilor francezi luni seară că a fost „scandalizată” de verdict, despre care a spus că „încalcă statul de drept”.
Și Marion Maréchal, nepoata lui Le Pen și deputată în Parlamentul European, a postat pe rețeaua de socializare X după ce a fost anunțat verdictul că „judecătorii, gândindu-se mai presus de poporul suveran, au decis să execute în instanță de judecată femeia pe care nu au putut-o învinge la urne”, conform csmonitor.com.
În timpul alegerilor legislative din Franța din 2024, votul tactic al altor partide a împiedicat partidul lui Le Pen, câștgător al alegerilor cu 37%, să-și asigure funcția de prim-ministru.
Curtea a recunoscut că alegerile prezidențiale din 2027 au fost un factor în decizia sa. „[Noi] am luat în considerare, pe lângă riscul de recidivă, tulburarea majoră a ordinii publice în cazul în care o persoană deja condamnată… ar fi candidat la alegerile prezidențiale”, a declarat Bénédicte de Perthuis, președintele instanței de judecată.
Comunitatea juridică a Franței este împărțită în ceea ce privește corectitudinea verdictului. Potrivit unei legi anticorupție din 2016, funcționarii publici găsiți vinovați de deturnare de fonduri publice sunt supuși interdicției de a mai candida la funcții publice. Cu toate acestea, aceeași lege permite judecătorilor să facă excepții de la clauza de neeligibilitate în funcție de persoana sau cazul implicat.
Marine Le Pen „a săvârșit o greșeală în finanțarea partidului politic și trebuie să fie pedepsită pentru acest lucru”, spune Caroline Yvernault, un avocat din Paris, care se concentrează pe dreptul public. Dar „părerea mea este că ar trebui să i se permită să candideze la alegeri și să poată dezbate ideile ei, [care] trebuie criticate democratic în timpul campaniei electorale, mai degrabă decât să fie demisă de către instanțe.
„Acest lucru ar putea fi văzut ca un atac la separarea puterilor, deoarece sancțiunea ineligibilității pare disproporționată în raport cu precedentele”.
Oponenții lui Le Pen au lăudat decizia de luni, spunând că politicienii nu se pot considera mai presus de lege, în contextul în care 63% dintre francezi consideră că politicienii lor sunt corupți, potrivit unui sondaj anual al companiei de cercetare de marketing Ipsos.
De asemenea, decizia ar putea crea un precedent în viitor, mai ales pe fondul procesului fostului președinte Nicolas Sarkozy pentru finanțarea ilegală a campaniei și deturnarea de fonduri publice. Dl Sarkozy riscă până la șapte ani de închisoare și ar putea fi interzis să candideze pentru o funcție timp de cinci ani, subliniază publicația citată.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
