Daniel George
28.06.2024
Două războaie majore, aceasta este tema care ar trebui să preocupe America. Dar deocamdată nu are loc o conversație solidă pe subiect. De la ultima dezbatere Biden-Trump, purtată absolut incoerent, alegătorii au rămas cu dilema – cine e mai bun la golf?
Mai spera cineva să înțeleagă modul în care cei doi candidați majori la președinția SUA privesc cele mai critice probleme de politică externă ale actualității? Cea mai recentă dezbatere dintre Joe Biden și Donald Trump a fost o dezamăgire zdrobitoare, scrie Kelley Beaucar Vlahos în publicația Responsible Statecraft.
Kelley Beaucar Vlahos este director editorial al Responsible Statecraft și consilier principal la Institutul Quincy.
Cu privire la Ucraina și Israel, președintele Biden și fostul președinte Trump și-au umflat mușchii, timp de 11 minute cât au purtat discuții pe teme de politică externă. Rar, în unele momente, au abordat subiecte cu adevărat importante, în restul discuțiilor arătându-se de o incoerență batjocoritoare.
Trump a lansat atacuri superficiale asupra modului în care, în opinia lui, slăbiciunea și lipsa de viziune a lui Biden, în retragerea „rușinoasă” din Afganistan, din septembrie 2021, l-au încurajat pe Putin să invadeze Ucraina, și au încurajat organizația Hamas să atace Israelul. Trump a repetat acest lucru de mai multe ori în timpul dezbaterea de 90 de minute, care a avut loc la Atlanta, fără audiență live.
Biden a replicat spunând că Trump l-a încurajat în mod deschis pe Putin să invadeze Ucraina în februarie 2022 și a repetat că, dacă nu va fi oprit, președintele rus va restabili „Imperiul Sovietic” în toată Europa. În ceea ce privește Israelul, Biden s-a lăudat cu un acord de încetare a focului, decis de la Casa Albă. Dar pe care nimeni, nici Hamas, nici Israelul, nu a considerat de cuviință să îl ia în serios, în decurs de câteva săptămâni.
Având în vedere gravitatea imensă a două războaie majore care se abate simultan asupra planetei, cei doi bărbați care se luptau pentru postul de „comandant șef” păreau dispuși să vorbească despre aceste probleme numai în cadrul grupului îngust de interese pe care le reprezintă.
Trump a fost puțin mai expansiv – invocând costul pierderilor materiale și de vieți omenești, și nevoia de a pune capăt, în special, războiului din Ucraina. Și a dat vina pe Europa pentru ceea ce el a numit „freeloading”. Dar lăuda lui, că a reușit să pună capăt războiului din Ucraina pe vremea când era încă președinte ales, nu a fost susținută de nimic altceva decât de convingerea sa că pur și simplu, acest lucru se va întâmpla. Pacea va veni pentru că așa vrea Trump.
La rândul său, Biden a făcut declarații care nu s-au conformat cu realitatea geopolitică actuală. El a amintit de Ziua Z (debarcarea din Normandia în timpul celui de Al Doilea Război Mondial) și de acea generație glorioasă de americani, spunând la un moment dat că „suntem cea mai admirată țară din lume”. Biden a sugerat că stopează livrarea de bombe de 900 kg către Israel din motive umanitare. Dar apoi și-a subminat singur spusele, afirmând că SUA îi dă Israelului tot ce își dorește. Și a anunțat cu voce tare că „suntem cel mai mare producător de sprijin pentru Israel în lume”.
Spre sfârșitul dezbaterii, când Trump spunea că Biden „ne va duce în al Treilea Război Mondial”, publicul era probabil prea obosit pentru a reacționa. Dimineața, când se vor gândi la ce vor vota, alegătorii se vor concentra probabil asupra altor lucruri: verificarea faptelor lui Trump, vârsta și performanța lui Biden, schimbul de teribilisme despre cine joacă mai bine golf, și disputele în curs privind alegerile din 2020 și evenimentele din 6 ianuarie 2021, când mai mulți protestatari au invadat Capitoliul.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com