Jurnalist occidental: Va fi o iarnă lungă pentru Zelenski și oamenii lui
Daniel George
11.09.2024
„Vuhledar” înseamnă „dar de cărbune” în limba ucraineană. Este și un nume care a fost acordat orașului Donețk în 1969, pentru a reflecta statutul său de centru minier. Cu toate acestea, Vuhledar este acum un cadou pentru ruși.
Săptămâna aceasta, comandamentul militar al Ucrainei a recunoscut că a ordonat forțelor sale să se retragă, în timp ce Moscova a confirmat că orașul este acum sub controlul său, scrie Bethany Elliott, jurnalistă specializată în Rusia și Europa de Est, în site-ul UnHerd.
Desigur, retragerea va afecta moralul ucrainean. Moscova a luat ceea ce a considerat cândva una dintre cele mai dure fortărețe ale Ucrainei: poziția orașului Vuhledar și fortificațiile puternice au permis Kievului să îl apere cu încăpățânare timp de peste doi ani și jumătate și să se asigure că ambele ofensive majore ale Rusiei s-au dovedit a fi eșecuri umilitoare, însoțite de pierderi mari de soldați și echipament.
Există, de asemenea, jena personală a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski că. Acesta a fost recent în America și a prezentat oficialilor americani „planul de victorie”. Semnele de la Vuhledar prevesteau o înfrângere imediată.
Cu toate acestea, ocuparea orașului Vuhledar constituie o mai mare bubă pentru Ucraina decât pentru ego-ul președintelui său. Centrul de aprovizionare din oraș, poziționarea pe un teren ridicat la intersecția fronturilor de est și de sud făcea din Vuhledar un punct de comandă util, din care forțele ucrainene puteau bombarda liniile de aprovizionare militare rusești.
Printre celelalte victorii repurtate de Rusia, Vuhledar nu este în sine un cadou atât de valoros pentru ruși. După ce a controlat, timp de săptămâni, majoritatea drumurilor principale care duc spre Vuhledar, Moscova nu trage mari foloase logisitice după capturarea orașului. Forțele cuceritoare vor trebui acum să îndure o sarcină periculoasă și consumatoare de timp: să curețe orașul de mine și muniție grea, înainte de a-l putea transforma într-o poziție utilizabilă.
Pentru trupele ruse a fost dificil să intre în Vuhledar. Ieșirea se poate dovedi și ea dificilă. Accesul la drumurile din apropiere care duc către alte zone de linie frontală va însemna traversarea unor tărâmuri mari de câmpuri deschise. Și asta chiar acum, când începe sezonul ploios. Într-adevăr, Igor Kimakovsky, consilier al șefului Republicii Populare Donețk, a recunoscut săptămâna aceasta că noroiul va face în curând inutilizabil un drum din Vuhledar. Chiar în situația în care vor reuși să depășească terenul perfid, forțele ruse vor fi nevoite, dacă vor să facă progrese în nord și nord-est, să lupte în continuare împotriva unor orașe puternic fortificate precum Kostyantynivka, Selydove și Kramatorsk.
Prin urmare, este puțin probabil ca pierderea orașului Vuhledar în sine să aibă un impact semnificativ asupra raportului de forțe de pe câmpul de luptă. Semnificativ este însă impulsul din partea Moscovei în această etapă a războiului, în care Kievul se confruntă cu lipsa endemică de forță de muncă și de arme. La Vuhledar, trupele ucrainene au estimat că rușii îi depășesc numeric cu 7 la 1. Comandanții ucraineni s-au plâns de „înghețarea” noilor recruți în fața atacului Rusiei, iar Moscova a profitat de aceste probleme pentru a câștiga la fel de mult teritoriu în prima jumătate a anului 2024 cât a făcut în întregul 2023.
Această ultimă înfrângere este simbolic dureroasă pentru Ucraina, dar pierderea unor orașe vitale din punct de vedere strategic, cum ar fi Pokrovsk, ar putea stimula noi progrese ale Rusiei. Va fi o iarnă lungă pentru Zelenski și oamenii lui.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
