Daniel George
07.06.2024
Disensiunile dintre premierul Rishi Sunak și liderul laburist Keir Starmer cu privire la finanțarea sănătății dezvăluie un defect structural adânc înrădăcinat în economia britanică.
Oamenii din afara Marii Britanii nu acordă prea multă atenție la ceea ce fac oamenii de pe „insulă”. Pe bună dreptate: există știri mai presante de scris, cum ar fi războiul din Ucraina, bătălia politică din ce în ce mai tensionată pentru viitoarele alegeri prezidențiale americane, sau faptul că alegătorii din 27 de țări europene votează pentru un nou parlament săptămâna aceasta, arată Sven R. Larson în publicația The European Conservative.
Sven R Larson, Ph.D., a lucrat ca economist pentru grupuri de analiză, și în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări și cărți academice. Scrierile sale se concentrează asupra statului bunăstării, a modului în care acesta provoacă stagnarea economică și a reformelor necesare pentru a reduce impactul negativ al guvernării macro.
În ultimele zile, administrația politică britanică a reușit să ridice cota de interes asupra națiunii pe care o păstorește în fluxurile de știri, acolo unde a Regatul Unit a devenit vizibil chiar și dincolo de țărmurile sale.
Prim-ministrul Rishi Sunak și liderul opoziției laburiste, Keir Starmer, au intrat într-o dezbatere electorală aprinsă asupra faptului dacă propunerea laburistă, de finanțare îmbunătățită a asistenței medicale, ar costa familiile britanice 2.000 de lire sterline în plus.
Detaliile propunerii sunt mai puțin importante decât problema structurală din economia britanică pe care dezbaterea însăși a indicat-o din neatenție. Nevoia de bani suplimentari pentru renumitul National Health Service (Serviciul Național de Sănătate – NHS) din Marea Britanie apare de fiecare dată când britanicii merg la vot. Cu toate acestea, în ciuda creșterilor semnificative de finanțare, NHS pare să nu fie niciodată capabil să țină pasul cu nevoile de îngrijire a sănătății ale poporului britanic.
În centrul problemei se află faptul binecunoscut că economia britanică este într-o stare proastă. Anul trecut, produsul intern brut real (PIB) a crescut cu un minuscul procentaj de 0,1%. Din 2019, ultimul an înainte de pandemie, economia a avansat cu numai 1,7%, în total. Pentru comparație, în primul deceniu al acestui secol, PIB-ul Marii Britanii ajustat în funcție de inflație a urcat cu 1,7% pe an. În anii 2010, rata medie anuală de creștere era de aproape 2%.
Blocajul economic artifical din timpul pandemiei, din 2020, a redus PIB-ul cu 10,4% în termeni reali. S-a înregistrat o revenire în 2021, când economia a crescut cu 8,7%. O parte din aceasta s-a repercutat în 2022, când PIB-ul s-a extins cu 4,3%. Creșterea de 0,1% în 2023 este o dovadă a slăbiciunii structurale a economiei britanice.
Referitor la modul în care guvernul britanic își alocă resursele, pare de neimaginat că NHS ar suferi un deficit fiscal nesfârșit. Din 1990 până în 2020, guvernul aproape și-a dublat ponderea cheltuielilor sale pentru asistența medicală: de la 21,4% la 41,2%. În ceea ce privește creditele, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății ale guvernului britanic au crescut cu 7% pe an în prețuri curente, din 1991 până în 2021. Comparați această evoluție cu 4,7% pe an pentru guvern în ansamblu.
Expansiunea rapidă a finanțării a făcut din îngrijirea sănătății funcția predominantă a guvernului britanic. Executivul continuă să majoreze cheltuielile pentru serviciile medicale și alte beneficii ale statului social la o rată care, aproape fără excepție, depășește rata la care contribuabilii pot ține pasul și pot oferi fondurile necesare. De fapt, cu o slăbire constantă a productivității muncii și o economie aflată în impas, problemele cu finanțarea guvernului, care sunt discutate pe parcursul campaniei electorale, nu fac decât să pună în umbră o problemă care este insolubilă din punct de vedere sistemic.
„Doar o tranziție la planurile private de asigurări de sănătate poate salva serviciile medicale britanice. Dar asta este o poveste pe care o vom spune altădată”, conchide Sven R. Larson.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com