Superman reînnoit de James Gunn: un erou uman, ideologizat și… pro-Palestina?
Daniel George
25.07.2025
James Gunn nu și-ar fi putut exprima sprijinul pentru Palestina într-un mod mai bun, scrie Pierre Marcellesi în site-ul Boulevard Voltaire (BV).
Pierre Marcellesi a absolvit École Supérieure de Réalisation Audiovisuelle (ESRA) și deține un master în cinema de la Universitatea din Paris Nanterre.
Este un nou început pentru Omul de Oțel. Se termină universul pesimist al lui Henry Cavill și Zack Snyder; intră în scenă stilul punk, colorat, al lui David Corenswet și James Gunn.
Așadar, povestea începe de la capăt, dar nu chiar. Povestea începe in medias res (în mijlocul lucrurilor), când Kal-El (Superman) tocmai a fost învins categoric de inamicul său Ultraman. Salvat de Krypto, câinele său extraterestru, supereroul nostru își oblojește rănile și se întoarce în Metropolis, unde servește de trei ani, fiind aclamat de public.
În timp ce Clark și prietenii săi din Banda Justiției (eroii Green Lantern, Mister Terrific și Hawkgirl) sunt ocupați cu o nouă misiune, Lex Luthor dezvăluie lumii un mesaj înregistrat de părinții biologici ai lui Kal-El, explicându-i fiului lor că este destinat să stabilească dominația kryptoniană asupra Pământului. Speriată, populația se întoarce împotriva lui Superman, care la scurt timp după aceea, este arestat și închis într-un univers paralel, dându-i lui Lex Luthor mână liberă…
Un erou mai uman decât în versiunea anterioară
Lăudat pentru munca sa la trilogia Gardienii Galaxiei și la Echipa Sinucigașă, James Gunn i s-a alăturat lui Peter Safran în 2022, în calitate de copreședinte al diviziei creative a studioului, conducând divizia de filme a DC Comics. Câteva luni mai târziu, cineastul și-a anunțat planurile de a crea o nouă versiune a lui Superman, celebrul erou creat în 1933 de Jerry Siegel și Joe Shuster.
Mai exact, adaptând All-Star Superman, seria de benzi desenate de Grant Morrison, publicată între 2005 și 2008, această nouă versiune ne prezintă, încă de la scena de deschidere, un erou mai uman și mai fragil ca niciodată, cu adevărat incapabil să învingă inamicul fără sprijinul câinelui său, Krypto, și al prietenilor săi din Banda Justiției.
Departe de Omul de oțel (2013), versiunea lui Zack Snyder, care prezenta un Superman puternic, senin, solitar, cu ochii ațintiți la orizont, filmul lui James Gunn ne oferă un erou mai sensibil și mai copilăros, menit să mulțumească mai mult un public tânăr și, pe scurt, mai în ton cu această eră de demasculinizare rampantă. Un erou care acceptă cu amabilitate să împartă prestigiul și își lasă de bunăvoie camarazii să strălucească în locul său.
Observăm, în acest sens, o supraabundență de personaje secundare insuficient dezvoltate: cele menționate anterior din Banda Justiției, la care ar trebui adăugate Metamorfo și insignifianta Supergirl. Putem simți clar aici, în această profuzie irațională de supereroi, influența dăunătoare a studiourilor Marvel asupra celor de la DC.
Când Superman călărește pentru Palestina…
Înfruntând Omul de Oțel, ticălosul Lex Luthor, interpretat de un Nicholas Hoult mai nerușinat ca niciodată, repetă la nesfârșit că își dorește inteligență pentru a triumfa asupra forței musculare. Cinic și avid de putere, el vinde arme guvernului Boravian, aflat în conflict dezechilibrat cu Jarhanpur.
Două țări fictive, prima – etnic europeană și avansată tehnologic – este o echivalență deschisă cu Israelul, în timp ce a doua – orientală și complet lipsită de resurse economice și materiale – amintește, prin locația sa geografică, de Fâșia Gaza.
James Gunn nu și-ar fi putut exprima mai bine sprijinul politic pentru Palestina. Ne întrebăm ce ar fi crezut Jerry Siegel și Joe Shuster despre această ideologizare (recuperare?) a lui Superman…, scrie Bulevard Voltaire.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
