„Asia Times”: De-dolarizarea este doar o chestiune de timp
Ștefan Ion
22.09.2024
Se speculează că BRICS vor anunța o monedă de schimb susținută de aur pentru a rupe influența dolarului asupra finanțelor globale, scrie „Asia Times”.
La un miting de campanie în Wisconsin, candidatul la președinția SUA, Donald Trump, și-a intensificat campania „America First” la începutul acestei luni, promițând să impună tarife de 100% pentru bunurile din orice națiune care se îndepărtează de dolar.
Trump nu le-a spus susținătorilor săi că măsura de protejare a dolarului va fi dureroasă pentru gospodăriile americane, cu multe bunuri de consum al căror preț s-ar putea dubla. Aproximativ 70% din produsele vândute la Walmart și Target provin din China, națiunea aflată în fruntea procesului de de-dolarizare.
Trump și-a făcut anunțul în ajunul mult-așteptatului summit anual BRICS, programat pentru 22-24 octombrie la Kazan, în Rusia. În mod crucial, reuniunea ar putea anunța o foaie de parcurs pentru dezvoltarea unei alternative la actualul sistem financiar global centrat pe dolar.
Detaliile sunt încă puține, dar unii observatori se așteaptă ca reuniunea să anunțe o platformă de plăți în mai multe valute. Unii observatori BRICS preconizează chiar anunțarea unei foi de parcurs pentru o monedă comercială BRICS garantată cu aur.
Crearea unei alternative la sistemul actual al dolarului ar fi istorică din mai multe motive. Ar marca prima încercare credibilă de a trece peste Acordul de la Bretton Woods din 1944, care a stabilit sistemul financiar global postbelic.
În cadrul Bretton Woods, dolarul era legat de prețul fix al aurului, în timp ce toate celelalte monede erau ancorate la dolar. Țările cu excedente comerciale denominate în dolari își puteau schimba dolarii pe aur cu banca centrală a SUA, la așa-numita fereastră a aurului.
Sistemul dolarului a creat stabilitate financiară, dar a oferit SUA un control aproape total asupra sistemului financiar mondial. Băncile americane au devenit centrele de compensare pentru comerțul mondial. O companie japoneză care cumpăra bunuri din India trebuia să cumpere dolari pentru a-și plăti furnizorul din India. Sistemul centralizat a permis SUA să interzică accesul oricărei persoane, întreprinderi sau țări la sistemul financiar mondial.
Bretton Woods a început să se destrame în 1971, când președintele american Richard Nixon a decuplat dolarul de aur. Confruntate cu deficite comerciale în creștere, SUA au ales să închidă fereastra aurului în loc să își echilibreze comerțul, nerespectându-și efectiv obligațiile asumate la Bretton Woods.
Decizia a avut consecințe majore. Eliberat de constrângerile impuse de etalonul aur, guvernul SUA și-a pierdut disciplina financiară și a început să cheltuiască fără oprire zeci de ani. Din 1971 până în 2024, datoria publică a SUA a crescut de la 400 de miliarde de dolari la 35 de trilioane de dolari.
Serviciul datoriei naționale a devenit cel mai mare post din bugetul național al SUA, chiar mai mare decât cheltuielile anuale pentru apărare, ceea ce a determinat un număr tot mai mare de economiști și lideri de afaceri de profil înalt să tragă un semnal de alarmă. Elon Musk, CEO-ul Tesla, a avertizat recent: „La rata actuală a cheltuielilor guvernamentale, America se îndreaptă cu pași repezi spre faliment”.
Mai precis, SUA ar putea rămâne în curând fără creditori dispuși să îi cumpere datoria. China a vândut titluri de trezorerie americane în valoare de sute de miliarde de euro în ultimii ani, iar investitorii străini au devenit vânzători neți de creanțe americane. (Termenul uzual „tipărire de bani” înseamnă de fapt emiterea de datorii).
Chiar și fără ca SUA să se îndatoreze masiv, de-dolarizarea treptată este inevitabilă. Ponderea americană în economia mondială scade rapid.
În 2016, țările BRICS au depășit G7 în ceea ce privește PIB-ul combinat. Grupul reprezintă în prezent 35% din producția mondială, comparativ cu 30% din G7. China contribuie singură cu 30% la producția industrială mondială, aproape dublu față de SUA.
Elaborarea unei arhitecturi financiare sau monetare pentru țări atât de diverse precum membrii BRICS este complexă, dar există câteva modele. Ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Serghei Ryabkov, a solicitat recent crearea unei unități monetare similare unității monetare europene (ECU), precursoarea euro.
ECU a fost conceput în 1979 ca răspuns la decizia lui Nixon de a închide fereastra aurului. Moneda europeană, care nu mai era legată de aur, a început să fluctueze foarte mult. ECU a creat astfel o unitate de cont comună care a stabilizat piețele valutare.
Un alt model menționat este „bancorul”, o unitate monetară propusă de economistul John Maynard Keynes în timpul Conferinței de la Bretton Woods.
Keynes a imaginat bancorul ca o unitate supranațională de cont, legată de un coș de mărfuri esențiale, precum petrolul și grâul. Acest lucru ar asigura faptul că valoarea bancorului se bazează pe resurse economice reale, mai degrabă decât pe monedele naționale fluctuante.
Keynes a propus, de asemenea, sancțiuni pentru țările cu excedente sau deficite comerciale persistente, în încercarea de a încuraja un comerț global echilibrat. SUA au respins bancorul, pe care l-au considerat greoi și un obstacol în calea comerțului liber. Dar dezechilibrele cronice de astăzi – în special deficitul comercial masiv al SUA față de China – validează previziunile lui Keynes.
Calea pe care BRICS o va urma de acum înainte va depinde de mai mulți factori. Cât de agresiv vor apăra SUA dolarul? Cum vor aborda SUA problema creșterii datoriilor și a dezechilibrelor comerciale? Ce urmează pentru sistemul său politic tot mai disfuncțional?
În timp ce promisiunea lui Trump de a sancționa națiunile care se de-dolarizează ar putea fi retorică de campanie, o escaladare a războiului sancțiunilor americane ar putea declanșa ca răspuns o resetare financiară.
BRICS ar putea decide să lanseze o unitate monetară parțial susținută de aur și resurse naturale precum petrol, minerale și metale. Grupul are o influență considerabilă, având în vedere că controlează o parte mare și în creștere a resurselor naturale ale lumii, suficient pentru a dicta prețurile globale.
Un indiciu că BRICS se pregătește pentru o astfel de resetare financiară este acumularea fără precedent de aur. În ultimii doi ani, membrii BRICS au cumpărat aur la niveluri record. Din punct de vedere istoric, metalul monetar a fost utilizat pentru recalibrarea monedelor în urma unei crize financiare sau monetare.
Cu siguranță, o transformare a sistemului financiar global, vechi de 80 de ani, este inevitabilă. Bretton Woods a fost o transformare neo-colonială a Imperiului Britanic care a modernizat sistemul financiar și a mutat sediul puterii de la Londra la New York.
BRICS, pe de altă parte, va încerca probabil să dezvolte o nouă arhitectură financiară de la zero, care să reflecte realitățile economice și demografice ale secolului XXI, nu ale secolului XX.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
