Orbán: Ucraina ar trebui să fie un „stat tampon” după încheierea conflictului
Ștefan Ion
29.11.2025
Ucraina trebuie din nou să devină un stat tampon, sub garanțiile comune ale Kremlinului și NATO, a declarat Viktor Orbán într-un interviu pentru Die Welt. Timpul lucrează în favoarea Rusiei, iar de aceea Europa trebuie „să scape de iluzii”, subliniază premierul.
În timpul vizitei sale la Moscova, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a invitat din nou Rusia la un summit privind Ucraina, care ar urma să aibă loc la Budapesta. Într-un interviu pentru Welt am Sonntag, el explică modul în care, în opinia sa, s-ar putea încheia conflictul și ce ar trebui să facă Europa și NATO pentru acest lucru.
În pofida operațiunii militare ruse în Ucraina, Ungaria rămâne unul dintre puținii aliați ai Moscovei din UE și depinde în continuare în mare măsură de importurile de energie din Rusia. Vineri, premierul Viktor Orbán s-a întâlnit la Moscova cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, unde a reiterat propunerea de a organiza la Budapesta o întâlnire la nivel înalt între SUA și Rusia. În trecut, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a obține excepții de la sancțiunile UE privind livrările de energie rusească.
Ziarul Welt am Sonntag i-a adresat lui Orbán trei întrebări. Răspunsurile sale arată cum privește actualul plan de pace propus de SUA.
Welt am Sonntag: Având în vedere poziția geografică a Ungariei, aflată la intersecția infrastructurii NATO și a UE, precum și interesele sale de securitate: cum evaluați riscul ca planul de pace în 28 de puncte să ofere mai degrabă „o pauză decât o soluție” în conflictul dintre Ucraina și Rusia? Și ce rol ar avea Ungaria pentru ca armistițiul să nu devină preludiul unei noi escaladări?
Viktor Orbán: Lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât ar putea părea la prima vedere. Pentru a oferi un răspuns bun, este nevoie mai întâi de curaj intelectual, apoi de curaj politic. Concepția ungară este următoarea: în 1999, NATO s-a extins cu Polonia, Cehia și Ungaria, iar mai târziu s-au alăturat statele baltice, Bulgaria, România și Slovacia. Astfel s-a format frontiera estică a NATO. Ca urmare, Ucraina a devenit un stat tampon între NATO și Rusia. Acest lucru a garantat securitatea militară a Europei și echilibrul militar care stătea la baza păcii. Astăzi, Rusia și NATO se acuză reciproc de distrugerea acestei arhitecturi.
Rușii spun că noi, Occidentul, am înarmat Ucraina, am integrat-o de facto în structurile NATO și intenționam să o facem de jure membră a Alianței. În argumentația lor, acest lucru a încălcat echilibrul de forțe în Europa. Poziția occidentală, dimpotrivă, afirmă că Rusia nu a acceptat echilibrul rezultat după extinderea NATO, a urmărit ocuparea Ucrainei și eliminarea statutului ei de zonă tampon, iar de acolo să facă un pas următor și să pregătească un atac asupra teritoriului NATO. Singura soluție durabilă posibilă constă în construirea ordinii postbelice pe principiul de bază conform căruia Ucraina devine din nou statul tampon care a fost.
Rusia păstrează acele teritorii asupra cărora se va ajunge la un acord în cadrul unei conferințe internaționale de pace, iar tot ceea ce se află la vest de această linie – până la frontiera estică a NATO – formează teritoriul statului ucrainean, care există din nou ca zonă tampon. NATO și Rusia vor conveni asupra structurii și dotării forțelor armate ucrainene limitate, cărora li se va permite să opereze în zona tampon, iar ambele părți vor oferi garanții că niciuna nu va supune acest stat tampon propriei autorități. Acesta este obiectul negocierilor. În dreptul internațional există instrumente pentru crearea unui astfel de sistem de garanții.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram pentru clipuri și informații de ultim moment: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook ca să fiți conectați la prezent: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
