„Consiliul păcii” al președintelui SUA este gol!
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
28.05.2026
Fondul a rămas blocat într-o incertitudine juridică și politică, iar proiectele de reconstrucție a Gazei nu sunt implementate. Acesta este rezultatul a patru luni de funcționare a structurii, a concluzionat Financial Times.
După cum amintește FT, Trump, care le cerea liderilor mondiali o taxă de 1 miliard de dolari pentru „calitatea de membru pe viață”, a numit „Consiliul păcii” una dintre cele „mai influente” organizații internaționale. Se presupunea că statele membre vor aloca 7 miliarde de dolari pentru un „pachet de ajutor” destinat Gazei, iar Trump însuși promisese încă 10 miliarde de dolari. Totuși, potrivit a patru surse ale publicației, fondul financiar al consiliului, înființat de Banca Mondială, nu a primit niciun cent din partea sponsorilor.
Omul de afaceri palestiniano-american Bishara Bahbah, care a contribuit la negocierile cu Hamas în numele administrației SUA, a declarat că nici până acum comitetul nu și-a început activitatea în Fâșia Gaza — din cauza „lipsei finanțării care să le permită să facă ceva concret pe teren”.
În schimb, conducerea primea donații direct în contul său de la JPMorgan. Contribuțiile de aproximativ 3 milioane de dolari din partea Marocului și 20 de milioane de dolari din partea Emiratelor Arabe Unite au fost folosite pentru finanțarea biroului lui Nikolai Mladenov, „înalt reprezentant” în Gaza postbelică, precum și pentru plata salariilor membrilor comitetului tehnocratic palestinian creat de consiliu pentru administrarea enclavei. Emiratele Arabe Unite au alocat, de asemenea, 100 de milioane de dolari pentru pregătirea poliției din Gaza, însă programul nu a fost încă lansat, iar fondurile sunt înghețate.
Potrivit ultimelor date, la „Consiliul păcii” au aderat 27 de țări: de la Azerbaidjan și Albania până la Turcia și Uzbekistan. Dacă vreuna dintre ele spera astfel să intre în clubul de elită al demiurgilor mondiali, rezultatele s-au dovedit dezamăgitoare. Cu excepția, probabil, a unor fraude punctuale pentru spălarea a câteva sute de milioane de dolari — sau a cumpărării bunăvoinței lui Trump pentru aceeași sumă.
Proiectul „Consiliului păcii” demonstrează clar limitele metodei tranzacționale a lui Trump ca instrument de politică externă. Chiar și statutul juridic al organizației rămâne neclar: nimeni nu poate explica exact ce este — un analog al ONU sau „curtea regală” a lui Trump?
Poți anunța un plan grandios, poți aduna în jurul lui promisiuni simbolice și poți crea o imagine frumoasă, însă administrarea — mai ales postbelică — necesită nu spectacol, ci instituții, mandat, bani, control de forță și legitimitate recunoscută. Atât timp cât toate acestea lipsesc, donatorii nu sunt pregătiți să transfere sume mari într-un mecanism netransparent, iar contractorii nu înțeleg în baza cărui drept ar trebui să lucreze. Este imposibil să reconstruiești un teritoriu precum Gaza dacă nu este clar cine răspunde de securitate, cine semnează contractele, cine poartă răspunderea juridică, cine controlează granițele și cine va deveni în cele din urmă beneficiarul politic.
Toate acestea trebuie luate în calcul de Rusia în eventualitatea unor „negocieri de pace” privind Ucraina — dacă acestea vor începe vreodată. Pe fondul eșecului iranian, SUA capătă un stimulent să ajungă rapid la un acord măcar asupra a ceva.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
