Sfârșitul gazului rusesc a expus slăbiciunea energetică a Europei
Daniel George
08.01.2025
Livrările de gaze rusești prin Ucraina s-au oprit în cele din urmă la 1 ianuarie, la aproximativ 1.042 de zile după ce Vladimir Putin a lansat invazia din Ucraina, scrie Maximilian Hess într-o analiză publicată pe site-ul UnHerd.
Maximilian Hess este bursier la Foreign Policy Research Institute.
Există perdanți semnificativi în părți ale Europei. Ungaria și Slovacia, în special, riscă să piardă rezerve substanțiale din cele 15 miliarde de metri cubi (mc) de gaz care au circulat anual prin Ucraina în ultimii doi ani. Nu este, prin urmare, o surpriză faptul că guvernele acestor țări au susținut cel mai vocal poziția Kremlinului cu privire la disputa energetică – și au cerut Kievului să accepte termenii rușilor pentru a începe negocierile de pace.
Un alt mare perdant este Austria, deși în această țară factorul politic pare destul de fericit că gazul nu mai vine. Autoritățile de la Viena au încercat să înghețe Partidul Libertății (FPÖ), prietenos cu Rusia. Pe de altă parte, poziționarea geografică a Austriei, centru al numeroaselor rețele europene de gaze, oferă încrederea că poate face față pierderii.
Liderii europeni (în afară de cei de la Bratislava și Budapesta) au sărbătorit sfârșitul livrărilor de gaze rusești prin Ucraina. Totuși, până acum ei nu au fost dispuși să ia măsuri serioase pentru a limita livrările rusești de gaz natural lichefiat (GNL).
Din 2022, Europa a adăugat 58,5 miliarde mc de capacitate de import de GNL și va ajunge în curând la 70 miliarde mc în capacitate adăugată, puțin peste cei 65 de miliarde de metri cubi care au trecut prin Ucraina în 2020.
Statele Unite și Qatar au fost principalii beneficiari ai acestor exporturi în creștere. Și, deși sunt în continuare cumulativ sub totalul livrărilor din Norvegia și importurile combinate de la alți furnizori de gaze prin conducte (în special Algeria și Azerbaidjan), nu există planuri serioase în vigoare pentru a crește aceste livrări.
Astăzi, Europa stă la capriciul pieței globale de GNL, în care fluctuațiile prețurilor din Golf, Asia sau Americi pot reverbera peste Atlantic și Pacific. Qatarul are propriile sale cerințe față de Europa și, la sfârșitul lunii decembrie, a făcut cea mai puternică amenințare de până acum – și anume că va reduce aprovizionarea cu gaze dacă UE nu anulează reglementările privind decarbonizarea și drepturile lucrătorilor.
Noua administrație Donald Trump se află, de asemenea, într-o poziție puternică pentru a forța Europa să dubleze importurile de GNL, și pregătește un plan cheie pentru dezvoltarea livrărilor. În 2019, fostul secretar pentru energie Rick Perry vorbea despre „Freedom Gas”. Expresia a provocat atunci multe ironii, nu mai râde nimeni acum.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
