Noua agendă a UE privind avortul
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
03.03.2026
The European Conservative: Comisia Europeană susține explicit promovarea avortului în UE
Joi, săptămâna aceasta, Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru Inițiativa Cetățenească Europeană „Vocea mea, Alegerea mea”, confirmând în același timp că nu va aloca resurse financiare suplimentare ale UE pentru a facilita avortul transfrontalier, transmite The European Conservative.
Decizia Comisiei de a nu atașa noi mecanisme de finanțare acestei inițiative este o recunoaștere binevenită a limitelor competenței UE. Aceasta semnalează conștientizarea faptului că politica privind avortul rămâne în afara autorității legislative a Uniunii și în sfera de competență a statelor membre. Această reținere contează. Cu toate acestea, sprijinul exprimat de Comisie pentru această inițiativă pro-avort dezvăluie un activism politic părtinitor. Orice eforturi de promovare a avortului la nivelul UE încalcă limitele sale constituționale.
Încercările de a promova un regim de avort la nivelul UE se situează în mod clar în afara competenței legislative a Uniunii. UE poate acționa doar în limitele competențelor conferite de statele membre, iar liberalizarea avortului nu se numără cu siguranță printre acestea. Principiul subsidiarității – ideea că deciziile ar trebui luate cât mai aproape de cetățeni, în special în domenii cu o profundă semnificație morală și constituțională – nu este un aspect tehnic, ci un element central al Proiectului European.
Legile care protejează viața nenăscută sunt profund legate de simțul ordinii morale al unei națiuni și de dreptul la autoguvernare democratică. Fiecare țară are dreptul și datoria de a susține protecția copiilor nenăscuți. Fără respectarea acestui principiu fundamental al drepturilor omului, proiectul european se prăbușește.
Inițiativa îndeamnă UE să sprijine accesul la avort în toate statele membre, inclusiv prin utilizarea instrumentelor și mecanismelor de finanțare existente ale UE pentru a facilita accesul transfrontalier acolo unde legile naționale oferă protecție pentru viața nenăscută.
Ca să fie clar, această „inițiativă a cetățenilor” nu creează în niciun fel noi competențe ale UE. Aceasta a solicitat doar Comisiei să examineze propunerea și să răspundă. În decembrie anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluție neobligatorie prin care își exprimă sprijinul pentru inițiativă. Dar, desigur, rezoluțiile politice nu modifică dreptul obligatoriu al tratatelor. Ceea ce ar fi trebuit să facă Parlamentul a fost să respingă ferm propunerea la momentul respectiv.
Acum, în timp ce Comisia insistă, inclusiv în timpul conferinței sale de presă și cu referiri repetate la tratatele UE, că nu își depășește mandatul, sprijinul său politic pentru măsurile la nivelul UE pentru a promova obiectivele inițiativei „Vocea mea, alegerea mea” spune o poveste diferită. Încadrarea accesului la avort ca un „drept” la nivel UE, așa cum o face inițiativa, în practică încalcă suveranitatea națională a statelor membre. Chiar dacă legislația în domeniul sănătății rămâne oficial în sfera autorității naționale, propunerea Comisiei de a utiliza instrumente precum Fondul Social European Plus+ pentru a sprijini măsurile legate de avort ar implica în continuare utilizarea fondurilor UE în acest domeniu.
Asemenea mecanisme de finanțare ar submina în mod clar legile naționale în domeniile în care UE nu are autoritate. Competențele UE pur și simplu nu pot fi extinse prin activism instituțional.
Inconsecvența devine clară atunci când este privită alături de Inițiativa Cetățenească Europeană „Unul dintre Noi” din 2014, care a strâns aproape 1,9 milioane de semnături. Aceasta a fost una dintre cele mai susținute inițiative din istoria UE și a solicitat Comisiei să se asigure că fondurile UE nu vor fi utilizate pentru a finanța activități care implică distrugerea embrionilor umani. În ciuda acestui sprijin popular istoric, Comisia a refuzat să propună legislație.
Contrastul este izbitor. Când milioane de europeni s-au mobilizat pentru a apăra viața nenăscută, cererea lor a fost respinsă. Acum, o inițiativă care urmărește extinderea accesului la avort primește susținere politică. O astfel de divergență ridică întrebarea legitimă dacă, în mod legitim, Comisia se angajează în evaluare juridică bazată pe principii sau în inițiative de selecție selectivă care se aliniază cu o direcție ideologică preferată.
Fiecare viață umană are o demnitate inerentă și trebuie să beneficieze de protecție juridică, înainte și după naștere. Dreptul la viață, așa cum este consacrat în mod clar atât în dreptul UE, cât și în cel internațional, trebuie să se aplice în mod logic și persoanelor nenăscute, fără excepție. UE a fost fondată pe promisiunea solemnă de a susține demnitatea umană și dreptul la viață ca nucleu nenegociabil. Este incontestabil faptul că avortul în sine nu este o competență a UE. Cu toate acestea, chiar această limitare nu creează un vid de responsabilitate. Carta Drepturilor Fundamentale, obligatorie, începe cu declarația clară că „demnitatea umană este inviolabilă” și că „orice persoană are dreptul la viață”. Acestea nu sunt sloganuri aspiraționale, ci mai degrabă ADN-ul constituțional al întregului proiect european. A susține că UE poate rămâne neutră în timp ce europenii nenăscuți sunt avortați legal cu sute de mii în fiecare an nu este neutralitate; este o trădare profundă a scopului fondator al Uniunii.
Așadar, nu este vorba doar de faptul că UE trebuie să respingă orice eforturi de a integra accesul la avort în toți membrii săi, ci, de fapt, are o responsabilitate fundamentală de a face opusul și de a proteja viața nenăscută în fiecare stat. Dincolo de lipsa competenței de a impune un regim uniform în materie de avort, UE are o obligație pozitivă clară de a proteja viața oriunde puterile sale existente ating această problemă.
Departe de a sprijini relele inițiativelor activiste în domeniul avortului, Bruxelles-ul poate și trebuie să adopte măsuri specifice pentru a apăra dreptul la viață, începând cu alocarea fondurilor UE de la furnizorii de servicii de avort, garantarea obiecției de conștiință și sprijinirea serviciilor de maternitate și sarcină care susțin demnitatea fiecărei persoane. Orice altceva distruge însăși esența proiectului european.
Aprobarea de către Comisie a acestei noi agende privind avortul poate fi încadrată ca simbolică, dar simbolismul modelează politica. Statele membre s-ar putea simți acum încurajate să se bazeze pe instrumentele UE existente, cum ar fi Fondul Social European, pentru a finanța măsuri legate de avort.
Proiectul european nu poate dăinui dacă principiile sale fundamentale, în special protejarea demnității umane și a tuturor drepturilor omului, sunt tratate ca opționale.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
