Stânga franceză devine tot mai radical antisemită
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
19.04.2025
Fapt de neconceput în 2006, când doamnei Marine Le Pen i s-a interzis intrarea în Israel, Jordan Bardella, actualul președinte al Rassemblement National (RN), a fost invitat de partidul Likud al lui Benjamin Netanyahu să viziteze memorialul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim. Acest gest contrastează puternic cu expulzarea europarlamentarului francez palestinian Rima Hassan de la La France Insoumise (LFI) din Israel, în urmă cu o lună, comentează The European Conservative.
Invitația oficială către președintele RN este simbolul perfect al unei schimbări majore în ceea ce privește antisemitismul în politica franceză. Considerate anterior o marcă de extremă dreaptă, manifestările antisemite s-au mutat progresiv spre stânga până când au devenit un argument de campanie pentru La France Insoumise, partidul care domină și grupul de coaliție de stânga numit Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular).
Această „evoluție” a fost evidențiată clar de reacțiile la atacurile teroriste din 7 octombrie din Israel, dar a început mult mai devreme.
În septembrie 1987, Jean-Marie Le Pen, cofondatorul Frontului Național de dreapta (Frontul Național), precursorul RN, a declarat în timpul unui interviu radiofonic că camerele de gazare sunt un simplu „detaliu al istoriei celui de-al Doilea Război Mondial”. Această declarație, printre multe alte declarații controversate, a constituit de mulți ani o povară grea pentru fiica sa, Marine Le Pen, care a fost aleasă președinte al Frontului Național în 2011. De atunci, ea a condus o campanie anevoioasă de rebranding a partidului și de a scăpa de eticheta de antisemit care îl caracteriza.
Nu numai că a redenumit partidul, dar a luat și decizia de a-și exclude tatăl din ea. De atunci, RN a devenit reputat și recunoscut public ca un partid republican, respectuos cu instituțiile publice.
La 12 noiembrie 2023, Marine Le Pen și Jordan Bardella au participat ambele la marele marș împotriva antisemitismului de la Paris, spre deosebire de Emmanuel Macron și de liderii LFI. Mai larg, RN a fost un susținător consecvent al Israelului de la atacurile teroriste din 7 octombrie.
De aici și declarațiile recente ale lui Serge Klarsfeld, cunoscutul supraviețuitor al Holocaustului și vânător de naziști, un oponent de multă vreme al lui Jean-Marie Le Pen, care a spus că Rassemblement National „s-a schimbat și a devenit reputat” și că i-ar vota „fără ezitare” dacă va trebui să aleagă între ei și LFI. El a mai adăugat că „când există un partid anti-evreu și un partid pro-evreiesc, voi vota pentru partidul pro-evreiesc”.
Dezbrăcat de vechile sale nuanțe antisemite, RN consideră acum Israelul un membru cu drepturi depline al Occidentului și un avanpost de o importanță crucială în lupta Occidentului împotriva terorismului islamic.
Yonathan Arfi, președintele Consiliului reprezentativ al instituțiilor evreiești franceze, a declarat că evreii „nu au încredere în La France Insoumise”, ceea ce reprezintă „o adevărată întorsătură în relația noastră cu părți din stânga”.
Antisemitismul a devenit un principiu definitoriu al LFI, împreună cu sprijinul său rușinos pentru, ca să nu spunem angajamentul militant față de Hamas. Procedând astfel, mișcarea de extremă stângă încearcă să-și cultive comunitarismul și să-și crească baza electorală printre alegătorii musulmani radicali.
Musulmanii francezi au devenit într-adevăr noua bază potențială de alegători a stângii franceze de când au pierdut sprijinul muncitorilor. Urmând logica obișnuită, stânga căuta o nouă minoritate pe care să o descrie ca fiind oprimată.
Pentru LFI, răspunsul israelian la masacrele din 7 octombrie a reprezentat o oportunitate care trebuia profitată. Dar mișcarea s-a bazat întotdeauna pe sentimente anti-occidentale, așa că nu este de mirare că au adăugat ura față de evrei la arsenalul lor de campanie. În loc să condamne atacurile teroriste, partidul de extremă stângă și-a exprimat sprijinul pentru Hamas. Vicepreședintele său, Danièle Obono, a declarat că Hamas nu este o organizație teroristă, ci mai degrabă o „mișcare de rezistență”. În viziunea partidului, Hamas este victima, teroriștii sunt luptători pentru libertate, iar Israelul este descris ca stat criminal.
Acest raționament invers a dus la angajarea lui Rima Hassan, un activist francez palestinian, pentru campania pentru alegerile parlamentare din 2024. Hassan a declarat nimic mai puțin decât că „Israelul este o monstruozitate”. Proclamându-și fără rușine sprijinul pentru Hamas, Hassan, văzut de mulți drept emisarul Hamas, consideră acțiunile grupării teroriste drept „legitime” și refuză să le descrie drept teroriști.
În plus, liderul LFI Jean-Luc Mélenchon și „trupele” sale repetă neobosit insulte și declarații antisemite. De aici și referirea lor obișnuită la un „genocid” în Gaza sau recenta împărtășire de către Rima Hassan a unei postări pe care scrie „De la Auschwitz la Gaza, niciodată din nou!” (D’Auschwitz à Gaza, plus jamais ça!) împreună cu un mesaj personal prin care le urează adepților o zi bună. Dintre toate datele, postarea a fost publicată pe 27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului.
Parțial din cauza retoricii incendiare a LFI, antisemitismul nu mai este tabu și câștigă teren în Franța. Între atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 și 7 octombrie 2024, numărul incidentelor antisemite înregistrate a crescut cu 192%.
În acest context, rabinul-șef al Marii Sinagogi din Paris a spus că „este clar că nu există viitor pentru evrei în Franța”. Mulți evrei se gândesc într-adevăr să facă Aliyah, adică să se mute în Israel. Forța politică numărul unu care ar putea schimba acest sentiment este Rassemblement National. După cum a spus Alain Finkielkraut, un intelectual proeminent evreu francez, RN este „o modalitate de a opri antisemitismul”.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
