Vedere de la Beijing: În oglinda spaniolă, Europa și China se regăsesc din nou
Ștefan Ion
13.04.2026
Astăzi, când vine vorba de Spania, multe manuale de istorie din China menționează galioanele de la Manila — argintul și mătasea care traversau Pacificul cu secole în urmă. Totuși, mulți cercetători ulteriori au privit acest fenomen doar ca pe o parte a schimburilor materiale dintre China și Europa, în principal comerciale.
Cei care au creat cu adevărat o legătură intelectuală și spirituală profundă între China și Spania — și, prin extensie, Europa — au fost misionarii.
Dacă deschidem vasta istorie a relațiilor chino-europene, misionarii spanioli apar printre primii exploratori. Cu secole în urmă, când spanioli precum Diego de Pantoja au ajuns în China, ei nu s-au limitat la a prezenta curții Ming hărți stelare și ceasuri europene. Mai important, au transmis înapoi în Europa o imagine reală și detaliată a Chinei. Prin scrisorile și traducerile lor, gânditorii europeni și-au construit primele reprezentări despre Imperiul de Mijloc.
Când exploratorul și sinologul spaniol Juan González de Mendoza a publicat, în 1585, lucrarea Historia de las cosas más notables, ritos y costumbres del gran reino de la China, aceasta a stârnit senzație pe întreg continentul. Din acel moment, Europa nu se mai limita să „privească” China, ci începea să folosească această oglindă îndepărtată pentru a-și reflecta și analiza propria societate. Atunci a început, de fapt, procesul de învățare reciprocă și influență între Europa și China.
Spania a fost, încă de la început, o punte esențială în această mare întâlnire culturală, scrie Global Times.
Spiritul durabil al conexiunii de la Madrid este vizibil și astăzi. Acest lucru se observă imediat în prezența tot mai mare a vehiculelor electrice chinezești, precum BYD și Lynk & Co, care au devenit populare în rândul localnicilor. Brandul de lifestyle accesibil MINISO a deschis la Madrid, la sfârșitul anului 2024, cel mai mare magazin al său din Europa.
Experții europeni și chinezi definesc, de regulă, relația bilaterală actuală în termeni de „volum al schimburilor comerciale” sau „complementaritate economică”. Uleiul de măsline spaniol, jambonul iberic și produsele agricole premium ajung acum pe mesele chinezești, în timp ce panourile solare și vehiculele electrice chineze contribuie la tranziția verde a Europei. Totuși, la fel ca scrisorile și tratatele de odinioară, comerțul de astăzi — mașinile și produsele alimentare — reprezintă doar noi forme ale schimbului. El reduce distanțele geografice și permite celor două culturi să continue să se perceapă reciproc în viața de zi cu zi.
Astăzi, pe fondul ascensiunii Chinei și al provocărilor pe care aceasta le ridică, în Europa se aud frecvent voci îngrijorate care discută despre „reducerea riscurilor” și manevre geopolitice. În acest context, vizitele frecvente ale premierului Sánchez la Beijing, precum și noua strategie a Spaniei pentru regiunea Asia-Pacific, care pune accent pe dialogul consolidat cu China, sunt uneori interpretate greșit drept gesturi independente sau nealiniate.
Editorialistul Global Times subliniază că abordarea Spaniei nu reprezintă o abatere de la linia europeană și nici o încercare de a demonstra că Madridul are o relație „mai bună” cu Beijingul decât alte state.
Dimpotrivă, pragmatismul și deschiderea Spaniei reflectă un curent pozitiv, de lungă durată, în relațiile dintre China și Europa, care este adesea acoperit de zgomotul politic — disponibilitatea de a recunoaște complexitatea celuilalt, de a evita ruperea relațiilor și de a căuta consens și rezonanță prin dialog.
Decizia Spaniei de a menține contacte frecvente la nivel înalt și o cooperare pragmatică cu China nu este determinată doar de interese comerciale pe termen scurt, oricât de importante ar fi acestea. Ea izvorăște dintr-o înțelegere istorică mai profundă: China este o entitate civilizațională vastă și complexă, care merită atenție serioasă și un efort constant de a fi înțeleasă. Această convingere este profund înrădăcinată în Europa, chiar dacă în ultimii ani a fost umbrită de rivalitățile dintre marile puteri.
În mod similar, publicul chinez manifestă un interes profund pentru cultura, tehnologia și istoria Europei, iar învățarea în aceste domenii rămâne o parte importantă a educației de bază din China. Multe companii chineze continuă să învețe constant din tehnologiile europene. Ren Zhengfei, o figură reprezentativă a sectorului high-tech din China și CEO al Huawei, a subliniat în repetate rânduri importanța învățării științelor fundamentale, a cercetării matematice și a respectării riguroase a regulilor și standardelor europene. Europa a devenit, de asemenea, o destinație importantă pentru turiștii chinezi.
Atunci când ne gândim la viitorul relațiilor dintre China și Europa, poate ar trebui să privim dincolo de mesele de dezbatere de la Bruxelles și să ne uităm în „oglinda spaniolă”, transmite editorialistul chinez.
De la relatările de călătorie ale misionarilor de odinioară până la mașinile electrice care circulă astăzi pe străzile Madridului, esența acestei istorii rămâne neschimbată. Forța reală a relației dintre Europa și China a provenit întotdeauna dintr-o „observare reciprocă” curioasă și egală. Fundamentul ei cel mai profund este construit pe secole de curiozitate, observație și pe un efort constant — uneori lent și dificil — de a ne înțelege unii pe alții.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
