Puterea Europei scade, frica ei crește. UE a înțeles că e „muritoare”
Daniel George
20.05.2024
Puterea Europei se micșorează, frica ei crește. Rezultatul? Greșeli uriașe. Aceasta este opinia făcută publică de Nathalie Tocci, editorialist la The Guardian.
Speriată că ar putea pierde Ucraina și de o eventuală victorie a Rusiei, speriată de situațiile legate de migranți, Gaza și Trump, UE face alegeri proaste, la ea acasă și peste hotare, scrie Nathalie Tocci, în prestigiosul cotidian britanic.
Potrivit acesteia, Europa nu mai deține puterea pe care o avea cândva în mediul de afaceri mondial, când exista o ordine internațională liberală, dependentă de puterea Statelor Unite. În acea ordine, cooperarea internațională înflorise. Europa nu era o superputere, dar semnele distinctive ale erei post-război rece – multilateralismul, cooperarea regională, interdependența, înflorirea democrației, soft power și liberul comerț – erau, de asemenea, atribute evidente ale Uniunii Europene.
Astăzi suntem într-o nouă eră. Lumea și-a schimbat direcția. Unele caracteristici ale vechiului sistem rămân în continuare. Dar forțe contrastante precum naționalismul, protecționismul și unilateralismul sunt toate în creștere.
Europa încearcă să se adapteze la această lume nouă, dar deținerea puterii necesită acum o schimbare radicală în modul în care se vede și funcționează. Acest lucru a dus la multe frământări. După cum a recunoscut președintele francez Emmanuel Macron, în ultimul său discurs la Universitatea Sorbona, dacă nu se adaptează, UE riscă să nu mai poată supraviețui. Practic, conform propriilor spuse, Macron a înțeles că Uniunea Europeană este „muritoare”.
Vedem cu toții abordarea inconsecventă a Europei față de invadarea Ucrainei de către Rusia. În timp ce în SUA, politica este impulsionată de termeni precum „eroism” sau „victorie”, cu disponibilitatea crescută de a sprijini Ucraina atunci când ucrainenii se descurcă bine pe câmpul de luptă, în Europa lucrurile par diametral opuse.
Atunci când Ucraina se află în dificultate, guvernele europene sunt mai înclinate să facă un pas în spate. Îngrijorarea cu privire la înfrângerea Kievului și la repercusiunile acesteia asupra securității continentului împinge Europa să se miște, să ofere un pic mai mult ajutor militar, să accepte să folosească profiturile generate de activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina și chiar să ia în considerare desfășurarea de trupe în Ucraina, așa cum Emmanuel Macron a sugerat în mod repetat.
Dar când Ucraina se descurcă bine, ca în cazul contraofensivelor sale de succes din Harkov și Herson în 2022, în Europa crește frica privind o posibilă înfrângere a Rusiei, și implicit privind riscul ca aceasta să ducă la un Armaghedon nuclear sau chiar la o implozie a Rusiei. Fără a subjuga sprijinul politic, economic și militar pe care guvernele europene l-au acordat Ucrainei – și milioanelor de refugiați pe care i-au găzduit țările UE – această teamă a scos în relief faptul că asistența militară a fost adesea prea puțină și prea târziu. Frica joacă un rol important în abordarea situației dificile a Ucrainei. „E rău dacă faci, rău și dacă nu faci”, pare să fie cuvântul de ordine care prelungește războiul și costă nenumărate vieți.
Recunoașterea deschisă a faptului că UE poate să nu dureze pentru totdeauna, poziție adoptată de Macron, este corectă și ar trebui să declanșeze o regândire sănătoasă și urgentă a modului în care Europa se implică în relațiile sale cu restul lumii. Pentru a-l parafraza pe Franklin D. Roosevelt, singurul lucru de care trebuie să ne temem este frica însăși. Prin cedarea în fața „terorii fără nume, neraționată și nejustificată, definită de FDR, sentiment care paralizează eforturile necesare pentru a transforma retragerea în avans”, UE riscă să facă din dispariția sa o profeție care se împlinește. Iată concluzia la care ajunge Nathalie Tocci.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
