Europa suferă un nou tip de inflație
Daniel George
22.07.2024
Teoria economică nu recunoaște „inflația structurală”. Nu e bine. Acesta poate fi principalul motiv pentru care inflația europeană rămâne mai mare decât ar trebui să fie.
„Citind cele mai recente date despre inflație ale Eurostat, mă întreb dacă Europa a creat în mod neintenționat o nouă formă de inflație. Dacă am dreptate, economiștii și politicienii de pe tot continentul au ceva de făcut în lunile și anii următori”, scrie Sven R. Larson, în publicația The European Conservative.
Sven R. Larson a lucrat ca economist pentru grupuri de analiză și a activat în calitate de consilier pentru campanii politice. Este autorul mai multor lucrări și cărți academice. Scrierile sale se concentrează asupra „statului bunăstării”, a modului în care acesta provoacă stagnarea economică și a reformelor necesare pentru a reduce impactul negativ al macroguvernării.
Conform datelor Eurostat, rata anuală a inflației din zona euro a fost de 2,5% în iunie 2024, în scădere de la 2,6% în mai. Cu un an mai devreme, rata era de 5,5%. Inflația din Uniunea Europeană a fost de 2,6% în iunie 2024, în scădere de la 2,7% în mai. Cu un an mai devreme, rata era de 6,4%. Comparativ cu mai 2024, inflația anuală a scăzut în 17 state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în nouă.
Una dintre cele mai pozitive știri din raportul Eurostat este că 25 din cele 27 de state membre ale UE au acum rate ale inflației sub 4%.
Cele mai mari rate ale inflației în iunie 2024:
- Belgia 5,4% (1,6% în iunie 2023);
- România, 5,3% (9,3%);
- Ungaria 3,6% (19,9%);
- Spania 3,6% (1,6%);
- Croația 3,5% (8,3%).
Progresul evident al Ungariei. Ce se ascunde?
După cum indică datele, Europa a făcut progrese mari în depășirea episodului inflaționist recent, distructiv din punct de vedere economic. Acest lucru este valabil mai ales pentru Ungaria, care pentru o scurtă perioadă a avut cea mai mare rată a inflației din Europa. Cu toate acestea, datorită politicii monetare inteligente și a reținerii fiscale, Banca Națională a Ungariei și Ministerul de Finanțe de la Budapesta au reușit să pună capăt unui episod care, în alte țări, ar fi putut duce cu ușurință la rate și mai mari ale inflației
Teoretic, ar fi corect să criticăm Ungaria pentru că are în continuare o rată a inflației de 3,6%, una dintre cele mai mari din UE. În practică însă, ungurii nu trebuie să-și facă prea multe griji cu privire la rata actuală a inflației. În primul rând, este o îmbunătățire evidentă față de ratele de 25-26% cu care s-au luptat la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023. Revenirea la rate ale inflației mai gestionabile a fost mai rapidă decât ne așteptam și a fost suficient de decisivă pentru a-i liniști pe investitori și antreprenori. Gospodăriile au constatat, de asemenea, că guvernul de la Budapesta a avut un control ferm asupra politicilor anti-inflație.
Nu mai există inflație monetară în economia maghiară. Ceea ce rămâne în acest moment este o combinație între inflația tradițională, care atrage cererea – cauzată în primul rând de o piață puternică a muncii – și inflația structurală. Deși nu există încă studii care să stabilească acest lucru, există dovezi anecdotice că multe țări care au folosit măsuri restrictive din punct de vedere economic în timpul pandemiei au experimentat și o scădere a concurenței pe multe piețe. În timp ce corporațiile mai mari aveau puterea financiară pentru a supraviețui, concurenții mai mici nu au avut.
Ca urmare a scăderii concurenței, este mai ușor pentru vânzătorii rămași în piețe să majoreze prețurile peste ceea ce ar fi meritat de creșterea costurilor. Rezultatul este inflația structurală, un fenomen căruia nu i s-a acordat suficientă atenție de către colegii mei practicieni în economie.
Este imposibil de stabilit cu fermitate dacă Ungaria are sau nu o problemă cu inflația structurală. Dar există cu siguranță un element de inflație care atrage cererea în rata lor actuală, de 3,6%. Deoarece inflația de atragere a cererii este guvernată de forțele tradiționale ale pieței, nu există niciun risc ca aceasta să atingă niveluri problematice. Prin urmare, singura întrebare la care rămâne de răspuns este în ce măsură există inflație structurală în economia maghiară.
Paradoxuri în Germania, Franța și Spania
Pe baza cifrelor Eurostat privind inflația, aceasta este o întrebare la care trebuie să se răspundă în multe țări din UE.
De exemplu Germania, a cărei economie este practic în stagnare, are încă o rată a inflației care crește în intervalul 2,3-2,7% – cu cel puțin 1 punct procentual mai mult decât ar fi rezonabil, având în vedere performanța macroeconomică a țării.
Franța, cu o rată a șomajului de 7%, nu ar trebui să aibă rate ale inflației de 2,5% sau mai mult. Prețurile nu ar trebui să crească deloc.
Spania a avut o rată a inflației de 3,4% în medie până acum, în acest an, și crește încet. Cu o rată a șomajului de peste 7,5% începând din februarie, acest lucru pur și simplu nu ar trebui să se întâmple.
În general, inflația din Europa este acolo unde ne-am putea aștepta să fie în acest moment, dar cu avertismentul că pare să existe o cantitate suficientă de inflație structurală încorporată în aceste cifre. Acum revine economiștilor din Europa să studieze această formă de inflație, să estimeze dimensiunea ei adevărată și – dacă reprezintă într-adevăr o pondere relevantă din inflația rămasă – să elaboreze recomandări de politică de îmbunătățire a concurenței pentru guverne.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
