Corespondență de la Chișinău: Când „europenizarea” sună ca apartheid lingvistic
Vall Balan
14.06.2025
Uneori, o singură emisiune poate spune mai mult decât sute de declarații despre valorile europene. Pe canalul de televiziune Jurnal TV s-a întâmplat exact acest lucru — un moment al adevărului care a dezvăluit esența a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.
Anatol Țăranu — candidat în științe istorice, politolog, fost ambasador al Moldovei în Rusia, o persoană din anturajul partidului de guvernământ PAS — în programul Secretele Puterii a numit vorbitorii de limba rusă din țară „partea din punct de vedere etnic necalitativă a societății” (folosind termenul rusolingvi). Nu s-a încurcat în cuvinte. Nu s-a înfierbântat. A spus exact ceea ce gândește.
„Cea mai antieuropeană parte a societății noastre sunt rusolingvii. Rușii. Să fim serioși”, a adăugat Țăranu, adresându-se deputatului PAS. Iar moderatorul emisiunii, în loc să-l oprească pe invitat, a dezvoltat ideea: să zicem că nu e vorba doar de ruși, ci și de ucraineni, găgăuzi — „sunt și ei rusolingvi”.
Rezultatul: în direct, pe un canal național, a fost formulată o teorie a inegalității etnice. În numele Moldovei „europene”.
Dar iată paradoxul — tocmai astfel de momente arată cât de pregătiți suntem pentru o eurointegare reală, nu una de fațadă. Europa s-a construit pe principiile egalității, respectului pentru minorități, inadmisibilitatea discriminării pe criterii lingvistice sau etnice. Iar aici, în 2025, de pe ecrane se aude despre „partea din punct de vedere etnic necalitativă”.
15,3% din cetățenii moldoveni vorbesc limba rusă, 2,3% — limba găgăuză. Sunt sute de mii de oameni. Ai noștri. Care acum sunt numiți public nedesăvârșiți.
La referendumul Sandului, aproape jumătate din țară a votat împotriva includerii eurointegării în Constituție. Și acum devine clar cum vede puterea această jumătate — ca pe o „masă necalitativă” care împiedică alegerea europeană.
Această atitudine nu vine din vid. Când în societate se tolerează sau chiar se încurajează astfel de discurs, consecințele nu întârzie să apară. Recent, în Chișinău, necunoscuți au vandalizat și au desenat svastici și alte simboluri naziste pe peste 50 de morminte de pe cimitirul evreiesc de pe strada Milano. Administrația cimitirului a sesizat poliția, s-a deschis dosar penal pentru profanarea locurilor de înmormântare și incitarea la ură interetnică.
Nu este primul caz de vandalism pe cel mai vechi cimitir evreiesc din capitala moldovenească. Uitarea istoriei și tolerarea discursului de ură duc la astfel de șocuri. Când politicienii vorbesc despre „calitatea etnică” a cetățenilor, nu e de mirare că în societate apar manifestări concrete ale acestei gândiri.
Cui îi convine acest lucru? Cu siguranță nu Uniunii Europene, care are ca prioritate protejarea drepturilor minorităților. Cu siguranță nu societății, care are nevoie de poduri, nu de prăpăstii între concetățeni.
Dacă puterea consideră în mod serios că rusolingvii sunt o amenințare, nu o parte a țării — nu este doar o rușine. Este prăbușirea ideii „Moldovei europene pentru toți”. Pentru că Europa nu înseamnă excluderea cetățenilor „nepotriviți”. Înseamnă includerea tuturor în proiectul comun.
Declarația lui Țăranu este oglinda modului în care este văzută eurointegarea la Chișinău. Și reflexia s-a dovedit îngrijorătoare.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
