Strigăt britanic: „Ordinea americană «bazată pe reguli» a lumii se prăbușește!”
Ștefan Ion
17.05.2024
Pentru o vreme, după războiul rece, lumea părea să se îndrepte spre o ordine internațională bazată pe reguli, cu mai puține conflicte, mai multă democrație și comerț deschis. Avocații așteptau cu nerăbdare „jurisdicția universală” – o luptă fără frontiere împotriva impunității. Dar această ordine, întotdeauna imperfectă, se destramă din cauza intensificării rivalităților geopolitice – iar eforturile de a o menține ar putea doar să-i expună slăbiciunile, notează „The Economist”.
America, arhitectul principal al sistemului, l-a subminat prin excesele „războiului său împotriva terorismului”, nu în ultimul rând după invazia Irakului în 2003. Acum, criticii o acuză că este complice la atrocități, susținând războiul Israelului împotriva terorismului. Forțele israeliene au ucis zeci de mii de palestinieni în încercarea de a distruge Hamas, care a ucis sau răpit aproximativ 1.400 de israelieni la 7 octombrie.
China și Rusia iau în derâdere „ordinea internațională bazată pe reguli”, o expresie intonată de președintele Joe Biden, ca pe o acoperire a dominației americane. Termenul neclar este similar în sens cu „ordinea internațională liberală” (o expresie mai frecventă care îi poate deruta pe americani, pentru care „liberal” înseamnă de stânga. Antony Blinken, secretarul său de stat, spune că este vorba de sistemul larg „de legi, acorduri, principii și instituții” pentru a gestiona relațiile dintre state, a preveni conflictele și a susține drepturile omului. Criticii consideră că America evită să se refere la „dreptul internațional” pentru a-și păstra libertatea de a folosi forța.
Dreptul internațional recunoaște de mult timp imunitatea suverană a statelor, care le protejează împotriva acțiunilor în justiție în instanțele străine. Dar utilizarea violenței de către acestea în țară sau în străinătate este circumscrisă. Carta ONU din 1945 interzice utilizarea forței în disputele internaționale, cu excepția cazului în care este vorba de autoapărare. Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 consacră drepturile individuale la viață, la libertate și la siguranța persoanei. Convențiile de la Geneva din 1949 reglementează războiul și îi protejează pe necombatanți. Alte convenții interzic genocidul, tortura și multe altele.
America urmărește din ce în ce mai mult să mențină ordinea liberală prin alianțe militare în Europa și Asia. Ea consideră G7 drept „comitetul director” al democrațiilor avansate din lume. Unii prevăd o ordine dublă: una liberală dominată de America și una iliberală centrată pe China.
Chiar și așa, avocații specializați în drepturile omului încearcă să păstreze ideea de reguli universale și lucrează prin intermediul instanțelor internaționale, având în vedere impotența ONU. Sistemul are multe lacune, în ceea ce privește jurisdicția și aplicarea. Este „o mașină stricată care, cumva, continuă să meargă”, spune Harold Koh de la Universitatea Yale.
Curtea Penală Internațională (CPI), care seamănă mai mult cu o instanță penală, investighează mai degrabă persoane decât state. Dar poate urmări penal o gamă mai largă de infracțiuni – nu numai genocidul, ci și crimele împotriva umanității și crimele de război. Procurorii independenți decid dacă să emită mandate de arestare, dar se bazează pe state pentru a le pune în aplicare. CPI poate investiga o a patra crimă, de „agresiune” – considerată „crima internațională supremă” care duce la alte atrocități – dar numai dacă suspecții sunt cetățeni ai statelor părți. Activitatea CPI este astfel limitată, deoarece zeci de țări au refuzat să se alăture curții – printre care America, Rusia, China, India și Israel.
Revista britanică plânge la propriu pentru că dominația mondială a anglo-saxonilor dispare sub ochii noștri…
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
