Vedere de la Washington: Europa nu prea are ce face dacă Putin și Trump ajung la un acord
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
15.02.2025
Liderii europeni care au susținut ferm menținerea războiului din Ucraina au primit o lovitură serioasă din partea președintelui Trump și a secretarului apărării Pete Hegseth. Cei mai mulți dintre ei trebuie să fie în stare de șoc, cu respirația întretăiată, scrie Stephen Bryen, fost subsecretar adjunct al apărării al SUA.
Să începem cu Hegaseth. El a făcut următoarele declarații:
- Aderarea Ucrainei la NATO este exclusă. Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO.
- SUA nu vor trimite trupe în Ucraina din nici un motiv, inclusiv pentru menținerea păcii.
- SUA nu vor mai furniza sau plăti arme și sprijin pentru Ucraina. Membrii europeni ai NATO vor trebui să ofere sprijin Ucrainei.
- Deși SUA sprijină NATO, participarea americană trebuie să fie corectă și echitabilă, ceea ce înseamnă că membrii NATO vor trebui să își majoreze semnificativ contribuțiile.
- Ucraina nu va putea reveni la frontierele pe care le avea înainte de 2014, ceea ce înseamnă că SUA se așteaptă la concesii teritoriale importante din partea Ucrainei.
Între timp, președintele Trump a avut o întâlnire telefonică de o oră și jumătate cu președintele rus Putin. Principalul rezultat este că Putin a declarat că este dispus să înceapă negocieri cu Statele Unite privind Ucraina și alte probleme de securitate.
Conversația Trump-Putin a acoperit multe subiecte, de exemplu probleme de securitate, energie, inteligență artificială, „puterea dolarului” și „diverse alte subiecte”.
În urma convorbirii, Trump ar fi efectuat un apel „pentru a-l informa” pe președintele ucrainean Zelenski cu privire la conversația sa cu Putin. De asemenea, el și-a constituit imediat echipa de negociere. El i-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe, consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și ambasadorul și trimisul special Steve Witkoff să conducă negocierile.
În mod semnificativ, lista participanților nu l-a inclus pe generalul locotenent în retragere Keith Kellogg. Kellogg a susținut în mod deschis ideea creșterii semnificative a sancțiunilor împotriva Rusiei ca modalitate de a obține concesii în privința Ucrainei. După cum a spus el, pe o scară de la 1 la 10, sancțiunile actuale împotriva Rusiei sunt doar de 3. El a propus să le crească mult mai mult (presupunând că acest lucru ar putea fi făcut). Aceste comentarii au subminat în mod direct abordarea lui Trump față de Putin și Rusia și par să fi fost ideea lui Kellogg (printre altele) pentru a se asigura că războiul din Ucraina continuă. Rămâne de văzut dacă Kellogg va apărea din nou ca jucător în Ucraina, scrie Bryen.
Va fi nevoie de timp pentru ca liderii pro-război din Europa, împreună cu UE, să contemple viitorul, acum că preșul le-a fost destul de bine tras de sub picioare.
Europenii nu au nici arme, nici trupe, nici bani pentru a continua războiul din Ucraina. Nici nu vor primi prea mult sprijin pentru continuarea războiului dacă Statele Unite nu vor intra în joc. De fapt, în cazul în care Europa ar dori să continue pe cont propriu, fără Statele Unite, ar risca viitorul alianței NATO.
Mulți dintre liderii din Europa au probleme pe plan intern. Germania, Franța, Polonia și chiar România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pentru a împiedica alegerea principalului candidat al opoziției, sunt exemple ale instabilității crescânde din clasa liderilor europeni. Dezvăluirile privind interferența SUA și UE în procesul electoral din Georgia, Serbia și Slovacia, poate și din R. Moldova, subliniază natura sordidă a politicii actuale din Europa, spune Bryan.
Administrația Trump lichidează USAID, care a acționat ca un fel de front al CIA în multe dintre țările menționate mai sus, inclusiv în Ucraina. O dată cu tăierea acestei surse de bani și de sprijin, UE se confruntă cu o problemă serioasă care depășește cu mult domeniul financiar: argumentul fals conform căruia UE (și, o dată cu ea, NATO) susține democrația este acum expus. Pierderea legitimității este o amenințare reală la adresa elitelor conducătoare.
Trump are o perspectivă geopolitică importantă. Aceasta sună cam așa: Securitatea europeană este importantă, dar nu este cu adevărat amenințată de Rusia. SUA se confruntă cu o Chină resurgentă care are o bază industrială foarte modernă (în mare parte furnizată de Occident), o forță de muncă masivă și o armată din ce în ce mai bine echipată și mai puternică. Din punctul de vedere al lui Trump, acesta are nevoie de o Rusie mai prietenoasă, care poate contribui la echilibrarea relațiilor de putere la nivel mondial. Pentru a ajunge de acolo aici, el trebuie să găsească modalități de redefinire a relației dintre SUA și Rusia, care este profund dezorganizată și infuzată de ostilitate reciprocă. În conversația sa de 90 de minute cu Putin, Trump a făcut referire la capacitățile economice și tehnologice care ar putea, în viitor, să ofere o bază pentru îmbunătățirea relațiilor.
Nimeni nu poate spune acum dacă se poate găsi un acord pentru Ucraina, dar există motive să fim mai optimiști că cele două părți pot găsi o soluție.
Va trebui să vedem dacă europenii ripostează și încearcă să saboteze un acord privind Ucraina. Realitatea este că Europa nu prea are ce face dacă Putin și Trump ajung la un acord, a conchis fostul subsecretar adjunct al apărării al SUA.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
