Aventura războinică și nedemocratică a UE
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
12.03.2025
SUA a lăsat UE pe margine, atât în ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Rusia, cât și în ceea ce privește încheierea războiului din Ucraina. Însă Europa nu își permite nici să se despartă de SUA, dar nici să fie ignorată internațional, arată o analiză a think tank-ului conservator american Responsible Statecraft.
De aceea bătălia Bruxellesului, la care s-au raliat și britanicii este aceea de a își construi propriul său rol în lume, cât mai independent de SUA, dar în același timp cât mai convingător pentru ca Statele Unite să dorească să revină în relația privilegiată cu Europa.
De aceea, liderii raliați Bruxellesului par mai degrabă interesați să vadă războiul din Ucraina continuând, decât să vadă o pace ce nu îi include. Lucrul cel mai evident a fost atât la conclavul de război de la Londra, de după umilirea lui Zelenski de la Casa Albă, cât și în discursul sumbru despre amenințarea rusească, ținut de președintele francez Macron.
Dar și premierul Poloniei a plusat pe o cursă a înarmării cu Rusia, care să ducă la înfrângerea acesteia. Practic retorica de război rece s-a întors în UE, dar….fără americani.
Însă dincolo de escaladări retorice, summitul de la Bruxelles a arătat că nu toată UE este dispusă să plece în aventurile războinice la Ucrainei. Ungaria și-a folosit dreptul de veto. Dar nu este singură.
De altfel Ungaria a solicitat UE să înceapă negocierile diplomatice dintre UE și Moscova pentru realizarea păcii și reluarea relațiilor normale dintre cele două mari puteri ce practic împart continentul european.
De altfel, Ungaria a preferat tot timpul după venirea lui Trump, să se ralieze pozițiilor Washingtonului, în ceea ce privește relațiile cu Rusia și pacea din Ucraina, declarațiilor belicoase ale UE, unde comisarul pentru relații externe, Kaja Kallas, este cunoscută pentru rusofobie, mai degrabă decât pentru aptitudini diplomatice.
Dar cum spuneam, Ungaria nu este singură: Slovacia vede planurile războinice ale lui von der Leyen ca nerealistice și doar ca o formă de a justifica continuarea războiului din Ucraina.
Însă cea mai mare problemă este însă în opoziția populară la război. Forțele de opoziție din Franța, dar și politicieni mainstream au denunțat discursul belicos al lui Macron. Iar peste tot în UE, valul suveranist este în creștere.
Însă aici Bruxellesul apelează la soluția nedemocratică: dovadă alegerile din România, unde candidatul suveranist, cotat cu prima șansă de către toate sondajele de opinie, dar etichetat ca pro-rus și de extremă dreaptă, a fost și este împiedicat să candideze, prin decizii abuzive și nedemocratice, ce au scos România din rândul statelor democratice.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
