Directoarea Centrului Economic Austriac: „Noi știm cel mai bine ce este bine pentru noi, nu Bruxelles-ul”
Daniel George
09.04.2026
Barbara Kolm este directoarea Centrului Economic Austriac, președinta Institutului Hayek din Viena și membră a Consiliului Național Austriac, reprezentând Partidul Libertății din Austria. A fost membră a Consiliului Local Innsbruck și membră a consiliilor de supraveghere ale mai multor companii, inclusiv Vienna Insurance Group (VIG). De asemenea, a ocupat funcția de vicepreședinte al Băncii Centrale a Austriei. Ea a acordat un interviu publicației The Hungarian Conservative. În rândurile de mai jos, un rezumat al interviului.
Este o decizie înțeleaptă din partea UE să scape de energia rusească până în 2028? Cum afectează acest lucru Austria, Ungaria și Slovacia?
Ei bine, cu siguranță nu este o decizie prea bună. În primul rând, trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat în 2017-2018, când Ursula von der Leyen a impus Pactul Verde European. Deodată, a trebuit să trecem de la surse normale, ieftine, de energie la energie verde sustenabilă. Dar prețurile au crescut brusc. Întreprinderile nu au putut să se adapteze atât de repede. Da, trebuie să cauți forme alternative de energie, dar nu poți face asta de la o zi la alta și nu poți face asta cu subvenții, pentru că dacă folosești aceste subvenții, forțezi întreprinderile într-o anumită direcție. Și odată ce tai aceste subvenții, pentru că banii se termină, ai întreprinderi care au dat faliment, și asta vedem în zilele noastre. Evident, nu a funcționat atât de repede pe cât își imaginaseră politicienii. Aceste tranziții durează mult mai mult, așa că a fost o mișcare foarte proastă.
Și acum există războiul din Iran, situația din Strâmtoarea Hormuz.
Exact, și acum avem același efect, dar într-o măsură mult mai mare. Și acest lucru arată cât de vulnerabilă este Europa.
Cât de vulnerabilă este țara dumneavoastră, Austria? Dar țări precum Ungaria și Slovacia?
Suntem țări care se află în inima continentului. Nu avem acces la mări, așa că ne este dificil să avem forme mai ieftine de gaz sau petrol. Desigur, am fi putut investi mai mult, de exemplu, în hidro. Aceasta este o discuție amplă acum în Austria. Dar partidele verzi au împiedicat anumite proiecte de centrale hidroelectrice pentru o perioadă foarte lungă de timp. Cealaltă problemă este că atunci când avem energie solară și eoliană, nu există rezerve tampon. Atâta timp cât nu avem rezerve tampon de energie pentru baterii unde puteți stoca această energie ieftină produsă de vânt și solar, aceasta nu merge nicăieri. Și avem taxele pe CO2. Apropo, taxele austriece pe CO2 sunt cele mai mari din Europa. Cred că, mai ales în această perioadă, ar trebui să le reducem sau să le suspendăm.
Celălalt aspect al competitivității este o forță de muncă calificată. Statele vest-europene speră în migrație, în timp ce țările est-europene, precum Ungaria, investesc în politici familiale, crezând că este o soluție mai bună la criza demografică și la criza pieței forței de muncă.
Ungaria este evident un exemplu de succes a ceea ce se poate face dacă stimulezi familiile să aibă mai mulți copii, apoi să le educi și să te asiguri că ai forța de muncă de care are nevoie propria ta țară. Pentru că am văzut atât de mulți medici, farmaciști, oameni de știință nucleari sau orice altceva sirieni care trebuiau să vină în Europa nu au venit. Iar nou-veniții nu s-au integrat; nu au început să lucreze. Evident, exemplul maghiar este unul foarte bun și funcționează cu succes, deoarece ratele natalității voastre sunt mai mari decât ale noastre în Austria sau în Germania. Al doilea lucru este că acei imigranți care vor să lucreze, care sunt muncitori calificați, ar trebui integrați imediat. Problema este că mulți dintre ei pur și simplu nu vor să fie integrați. Nu vorbesc limbile noastre și nu își doresc un loc de muncă adecvat. Așadar, trebuie să reducem subvențiile pentru ei. Îmi pare rău – dacă nu muncești, ai fost oaspete în țările noastre și, din moment ce pacea a venit în anumite țări, de ce nu te întorci și nu încerci din nou? Banii nu vin din senin. Trebuie să muncești din greu pentru a-i obține, iar acesta este un aspect în care sistemele noastre de asistență socială trebuie regândite și remodelate.
Competitivitatea este un domeniu dificil în timp de război. Comisia Europeană trebuie să relocheze banii de la proiecte importante către finanțarea războiului din Ucraina. Care sunt consecințele financiare imediate și pe termen lung ale războiului din Ucraina pentru economia europeană?
Cum știe Bruxelles-ul exact care economii vor prospera în viitor? Este un antreprenor, este un om de afaceri care știe ce este necesar pe piață și de ce poate produce asta și de ce poate inova. Nu guvernul, nu Bruxelles-ul știe exact de ce are nevoie piața. Dacă un antreprenor are ideea potrivită și creează procesul inovator potrivit, vor exista bani pe piață pentru a investi în asta. Așadar, din nou, trebuie să înțelegem că nu superstatuldin Bruxelles este cel care alocă resurse și face ca lucrurile să se întâmple; stimulentele sunt create pe piață.
Care ar fi costul aderării Ucrainei la UE pentru celelalte state membre?
Toate acele țări care primesc fonduri din bugetul UE vor fi contribuabili neți, iar singura țară care va primi fonduri va fi Ucraina. Și cred că va exista un dezechilibru uriaș. Așadar, aveți 27 de state care vor dona fonduri către Bruxelles și o țară beneficiară. Ca să vă dau un exemplu cu agricultura, dacă Ucraina devine brusc membră a UE, imaginați-vă toate produsele agricole și industria care intră în țările noastre. Ce se va întâmpla cu fermierii noștri? Adică, Ucraina are acele ferme uriașe și acele unități de producție uriașe, așa că va fi dificil pentru fermierii noștri să fie competitivi. Știu că vor învăța, dar, din nou, va dura ceva timp să se adapteze, așa că va fi o tranziție dificilă.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
