0 6 minute 3 săptămâni

Bogdan Alexandru Duca, analist politic

22.05.2025

Alegerea președintelui Donald Trump a fost întâmpinată în Europa cu frică de către partidele de stânga și cu o neliniște precaută de către centrul-dreapta, dar cu o euforie deschisă de către dreapta suveranistă. Acum, stânga și centrul se regrupează și elaborează o strategie pentru a ține în frâu populiștii în ascensiune.

Nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că această strategie se bazează pe cei doi piloni ai legii și cenzurii. Stânga americană a eșuat îngrozitor când a folosit ambele metode pentru a încerca să-l oprească pe Trump la alegerile din 2024. Totuși, în Europa, apărarea libertății este mai puțin înrădăcinată în mintea alegătorilor, atrage atenția o analiză a lui Mike Gonzalez pentru The Heritage Foundation.

Tocmai am văzut cele două abordări ciocnindu-se după ce vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și Elon Musk și-au exprimat revolta atunci când un aliat apropiat, Germania, a făcut un prim pas în interzicerea celui mai popular partid al țării, Alternativa pentru Germania, partid anti-imigrație.

Guvernul Germaniei, înființat de o săptămână, a răspuns avertizând administrația Trump să nu se implice în afacerile sale interne.

Europa de Est, cu o memorie mult mai recentă a existenței în tiranie, este în mare parte mai vigilentă în ceea ce privește pierderea libertății decât Europa de Vest, unde deceniile de stat social au creat electorat mai dispus să se angajeze într-un troc: cedez libertate pentru prosperitate. 

Partidele de dreapta, atât în ​​Vest, cât și în Est, își doresc, de asemenea, mai multă independență suverană și mai puțină interferență din partea Uniunii Europene în chestiuni precum libertatea de exprimare. Ei sunt cei care l-au întâmpinat pe Trump ca pe începutul unui val de tsunami care sperau să ajungă pe Bătrânul Continent.

În ceea ce privește legislația, instanțele franceze au condamnat-o pe Le Pen pentru delapidare, o acuzație pe care o neagă cu tărie, și i-au interzis să candideze la președinție în 2027. În Germania, noul guvern tocmai a permis serviciilor de securitate să clasifice AfDdrept „extremistă”, un prim pas înainte de a interzice complet partidul.

Și în Spania, tribunalul fiscal al țării a amendat Vox, al treilea partid ca mărime, cu 862.000 de euro pentru nereguli financiare.

Toate sunt exemple de cât de departe sunt dispuse stânga și centrul-dreapta să meargă folosind instanțele pentru a face ceea ce nu pot face la urne. Expresiile de îngrijorare cu privire la abaterea de la practicile democratice s-au înmulțit.

Dar politica de acțiune nu este singura săgeată din tolba centrului. Utilizarea cenzurii, aparent pentru a opri „dezinformarea”, este o altă variantă. „Dezinformarea” reprezintă adesea doar informații nedorite de cei aflați la putere.

UE a condus această luptă mai frontal. Președinta Comisiei, Ursula von Der Leyen, spune că dorește să construiască „imunitate societală împotriva manipulării informațiilor”. Ea vrea să cenzureze informațiile, mai degrabă decât să se confrunte cu informații cu care nu este de acord printr-un contraargument, deoarece „prebunking-ul” este preferabil „debunking-ului”.

„Prevenirea este de preferat ca vindecare”, a spus von Der Leyen. „Este mult mai bine să vaccinezi, astfel încât organismul să fie inoculat.”

În SUA, libertatea de exprimare online a fost lovită puternic odată cu cumpărarea de către Musk a Twitter. Însă UE a precizat clar că dezbaterea online va fi îngrădită de regulile de „moderare a conținutului” prevăzute în Legea privind serviciile digitale, pe care conservatorii europeni o numesc pe bună dreptate „instrumentul de cenzură” al UE.

„Regulile votate de colegislatorii noștri trebuie aplicate”, a declarat von der Leyen pentru Politico la sfârșitul lunii aprilie. „De aceea am deschis dosare împotriva TikTok, X, Apple, Meta.”

S-ar putea spune că, dacă guvernele alese de europeni aleg să calce în picioare libertatea, este treaba lor. Totuși, așa cum le-a reamintit deja Vance europenilor, avem o alianță în NATO care se bazează pe valori comune. O dată ce acestea încep să se diferențieze, va avea de suferit alianța.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole